Burger King continua extinderea cu investitii de 1 mil. euro intr-un magazin in provincie si unul in Bucuresti Mall

Compania Atlantic Restaurant Systems, care opereaza franciza Burger King in Romania, accelereaza planul de dezvoltare conturat cu aproape un an in urma care prevedea cinci unitati din aprilie 2008 pana in aprilie 2009 si anunta un numar de opt restaurante de tip fast-food pana in martie.

"Vom deschide prima unitate in afara Capitalei, in galeria comerciala a Carrefour Constanta, dar vom continua sa acoperim Bucurestiul, urmatoarea lansare fiind in martie in Bucuresti Mall", a declarat Remus Tiuca, directorul general al Burger King Romania. Investitia in cele doua restaurante va fi de aproximativ un milion de euro.

Relatia cu grupul Anchor, dezvoltatorul centrului comercial Bucuresti Mall, s-a intensificat dupa ce Burger King a intrat si in celalalt mall al turcilor, Plaza Romania, dupa ce conducerea mallului a anuntat ca va extinde zona comerciala cu peste 6.000 de metri patrati, un sfert din suprafata urmand sa fie ocupata de brandul de textile Debenhams, detinut de grupul RTC.

Burger King a fost adus in Romania de catre oamenii de afaceri Eli Davidai si Marius Nasta in aprilie anul trecut, odata cu deschiderea centrului comercial din nordul Capitalei Baneasa Shopping City si a continuat extinderea in City Mall, in Cora Lujerului si Pantelimon, dar si in mallul Liberty Center din zona Trafic Greu.

Pe termen lung, de pana la cinci ani, Remus Tiuca, managerul care se ocupa de dezvoltarea acestui brand la nivel local, vrea sa ii ajunga din urma pe competitorii sai McDonald's si KFC si sa numere pana la 50 de unitati. In prezent McDonald's are 58 de unitati, dintre care 26 de restaurante sunt deschise in Capitala, iar KFC a ajuns sa incheie anul 2008 cu 32 de unitati. Piata restaurantelor a atins valoarea de 2 miliarde de euro, la nivel local fiind deschide peste 12.000 de restaurante.

Cum creste Burger King

• Oamenii de afaceri Eli Davidai si Marius Nasta au adus in Romania brandul Burger King in aprilie 2008, primul restaurant fiind deschis in centrul comercial Baneasa din nordul Capitalei
• In opt luni a ajuns la sase unitati, toate inaugurate in centre comerciale din Bucuresti
• 2009 inseamna extinderea lantului de fast-food in provincie, primul restaurant fiind deschis in Constanta
• Pentru extindere, Burger King ia in calcul si arterele pietonale atat din Bucuresti, cat si din orasele cu peste 100.000 de locuitori
• Pe termen de cinci ani, Burger King vizeaza crearea unei retele de 50 de restaurante

Sursa

Dragos Petrescu de la City Grill isi reorienteaza investitiile catre fast-food, in lantul Bundetot

Planul de investitii al lui Dragos Petrescu, proprietarul lantului de restaurante City Grill, s-a mutat din acest an dinspre zona premium catre zona mass-market. Omul de afaceri va deschide in acest an o retea de restaurante fast-food sub brandul Bundetot, dar se uita cu atentie si spre achizitii imobiliare.

"Am decis sa traversam aceasta perioada dificila prin schimbarea strategiei de afaceri: vom mentine in functiune toate restaurantele existente, dar vom opri deocamdata extinderea acestor retele si ne vom concentra pe un nou brand, de criza", spune Dragos Petrescu, omul de afaceri care controleaza prin intermediul companiei Trotter Prim lanturile de restaurante City Grill si Buongiorno, cafenelele City Cafe si restaurantul Caru' cu Bere.

Anul trecut, Dragos Petrescu avea in plan ca, pe langa restaurantele City Grill, sa infiinteze un nou brand cu care sa acopere cartierele bucurestene, pentru a veni astfel in intampinarea clasei de mijloc.
Planurile de deschidere a unui lant nou de restaurante au fost schimbate subit de oportunitatea deschiderii restaurantului Buongiorno din Piata Victoriei, in urma achizitiei restaurantului Casa di David de la omul de afaceri Moni Meita. Astfel a aparut restaurantul Buongiorno, iar Dragos Petrescu planificase o extindere puternica a acestui brand la nivelul capitalei, inceputa de altfel prin deschiderea unitatii cu numarul doi, in Baneasa Shopping City.
Odata cu deschiderea celui de-al doilea Buongiorno, planurile s-au schimbat, iar ratiunile din spatele mutarii tin de climatul economic nefavorabil, accentuat de scaderea abrupta a leului si concomitent a puterii de cumparare a romanilor "Traversam o perioada dificila, vedem cat de greu le este Statelor Unite si anumitor tari din Europa acum si ne putem astepta ca in 3 luni, 6 luni sau un an sa ne confruntam cu aceleasi probleme si in Romania. In acest context, ne-am reevaluat planurile si am construit o strategie de marketing diferita pentru 2009: dezvoltarea de noi branduri si conservarea celor existente."
Altfel spus, proiectele adresate segmentelor de sus ale pietei au fost puse in asteptare, pentru a face loc unui alt brand pe piata, orientat catre segmentele mediu si de jos: Bundetot (numele exista deja in toate meniurile restaurantelor City Grill, denumind "specialitatile casei", si va fi transformat in brand de sine statator).
"Vom inaugura in luna februarie Bundetot, un nou lant de restaurante, in cartierele mai aglomerate, dar nu neaparat centrale, dar si in zonele centrale cu trafic sustinut, precum si in provincie in orasele cu potential, de peste 200.000 locuitori. Deja primul restaurant este creat si finalizat in luna decembrie a anului trecut si va fi deschis pe 6 februarie in Iris Shopping Center din cartierul Titan", spune omul de afaceri. Restaurantul va fi centrat pe o medie a tranzactiei sub 4 euro de persoana (fata de restaurantele City Grill, unde media tranzactiei este de aproximativ 15 euro de persoana), iar meniurile se vor axa pe mancare tip fast-food, cum ar fi pizza sau kebab. Asadar, Bundetot, cea mai tanara creatie a grupului Trotter Prim, este un produs special creat pentru criza, cum spune insusi Petrescu, si reprezinta proiectul personal al COO-ului Daniel Mischie, actionar minoritar in Trotter Prim, cu 13% din actiuni, alaturi de familia Petrescu, care detine restul de 87%. Pentru prima unitate, care are o suprafata de 330 de metri patrati si o capacitate de 300 de locuri, actionarii au investit circa 160.000 de euro, dar, in total, valoarea investitiilor in brandul Bundetot in 2009 se va ridica la 600-800 de mii de euro.
Petrescu este deja in negocieri pentru alte trei locatii, in Pitesti, Braila si Focsani, asadar in total vor fi deschise patru restaurante Bundetot in 2009.
De timing se leaga si celelalte proiecte a caror extindere a fost amanata cu cel putin un an: lantul de restaurante Buongiorno si hotelul din statiunea Predeal.
Antreprenorul se va axa in schimb pe cele doua proiecte imobiliare ale grupului. Primul dintre ele este cladirea in care a functionat Primaria sectorului 2, care a fost achizitionata in martie 2007 si se afla acum in proces de restaurare, in vederea deschiderii anul acesta a celui mai mare restaurant City Grill de pana acum, de 400 de locuri. Al doilea este Biblioteca Metropolitana de pe bulevardul Pache Protopopescu, aflata inca in faza de autorizari, unde Petrescu va deschide in 2010 o berarie. In plus, daca 2008 nu a fost un an potrivit pentru alte achizitii imobiliare, 2009 e mai promitator, data fiind scaderea preturilor in real estate, asa ca Petrescu si-a pastrat bugetul de 3,5 milioane de euro pentru cumparaturi de noi cladiri.
Unde vede antreprenorul capatul investitiilor in domeniul HoReCa? "In industria de tip retail e greu sa spui stop", argumenteaza Petrescu. "Eu mi-as dori sa inchid cercul in industria ospitalitatii si printr-un hotel, dar mai ales printr-un centru integrat pe care il am in cap de foarte multi ani de zile, in care sa ai toate facilitatile pe 2 ha teren - si calarie, si sali de conferinta si restaurante si piscina."
Totusi, omul de afaceri care la sfarsitul anului 2009 ar trebui sa detina cel putin 20 de restaurante (7 City Grill, 6 City Cafe, 2 Buongiorno, 4 Bundetot plus Caru' cu bere) spune ca accesul la finantare pe baza de credite se face inca fara probleme, mai ales intr-o industrie bazata pe cash, cum este cea a restaurantelor si a cafenelelor, unde incasarile au loc zilnic, si cu atat mai mult cand vine vorba de un jucator mare.
Trotter Prim opereaza restaurante pe o piata de circa 1,5 milliarde de euro, principalul competitor fiind lantul La Mama, detinut de Catalin Mahu.
In 2008, Trotter Prim a derulat afaceri de 14 mil. euro, din care Buongiorno a adus circa 2 mil. euro, iar Caru' cu bere peste 4,5 mil. euro. Tot 14 mil. euro au fost bugetate si pentru anul in curs, la care se vor adauga circa 2,5 mil. euro - incasarile unitatilor Bundetot.
Modificari in jos vor fi la nivelul profitului, a carui marja va cobori sub 10% anul acesta, fata de circa 12-15% in ultimii ani.

Dragos Petrescu

* A intrat in businessul cu restaurante in 1997, inspirat de modelul de functionare al McDonald's pe care l-a studiat cu ocazia unui curs de specializare.

* Primul lant de restaurante pe care l-a fondat, impreuna cu actualul sau competitor, Catalin Mahu, a fost "La Mama", din care Petrescu si-a facut exitul in 2005, la un an dupa deschiderea primului City Grill.

* Astazi, companiile controlate de cei doi concureaza pe o piata de circa 1,5 miliarde de euro.

Sursa

Discriminarea din spatele barului

FORŢA DE MUNCĂ ÎN CIFRE

Conform statisticilor, sectorul este alcătuit în principal din întreprinderi mici, cu mai puţin de zece angajaţi. În UE, acest sector afl at în creştere are, în prezent, peste 7,8 milioane de angajaţi, în special tineri. Conform statisticilor europene (UE-25, Eurostat 2005), circa 48 % din angajaţi au sub 35 de ani, iar angajaţii cu vârste de peste 55 de ani reprezintă sub 10 % din forţa de muncă, deşi numărul acestora este în creştere ca urmare a schimbărilor demografice. Femeile reprezintă mai mult de jumătate din forţa de muncă totală.

Un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în muncă descrie un scenariu îngri jorător al zilelor noastre, în care milioane de salariaţi din domeniul ospitalităţii susţin că au parte de hărţuire şi discriminare la locul de muncă.

În restaurantele, barurile, cluburile, cafenelele şi hotelurile din Uniunea Europeană, lucrează în prezent aproape opt milioane de persoane, din care peste jumătate sunt tineri ce probabil au ales acest drum ca poartă de intrare pe piaţa muncii. Potrivit ultimelor statistici europene, foarte mulţi dintre ei se simt discriminaţi la locul de muncă, şi mai mult, se confruntă cu diferite cazuri de violenţă şi hărţuire din partea clienţilor, colegilor şi chiar angajatorilor.

PRO ŞI CONTRA

Pe o piaţă europeană al cărei principal obiectiv este protecţia socială şi creşterea calităţii vieţii, un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) scoate la iveală factorii de risc la care sunt supuşi angajaţii din sectorul Horeca. În ciuda faptului că această industrie reprezintă o sursă tot mai importantă de locuri de muncă în multedin statele membre UE, condiţiile de lucru sunt dificile, cu program prelungit şi sarcini solicitante din punct de vedere fizic.

Raportul EU-OSHA susţine că faţă de personalul din alte industrii, angajaţii din Horeca au parte mai des de cazuri de intimidare (12% în comparaţie cu 8,5%), violenţă fizică (6,5% în comparaţie cu 3,5%) şi atenţie nedorită cu tentă sexuală (8% în comparaţie cu 2%). De asemenea, 10,5% dintre aceştia se consideră discriminaţi, în special cei care lucrează în puburi, discoteci, cluburi de noapte şi baruri.

Concluziile celor de la EU-OSHA sunt contrazise de reprezentanţii angajatorilor din industrie, care afirmă că în restaurantele lor nu se întâmplă astfel de cazuri. “O mare parte a angajaţilor noştri sunt studenţi şi ei lucrează în această companie tocmai pentru mediul plăcut, sigur şi pentru programul flexibil pe care îl oferim”, susţine Cristina Timotin, training manager al restaurantelor Pizza Hut, care numără în prezent 13 unităţi. Mai mult, aceasta crede că riscurile pe care le întâmpină angajaţii din Horeca sunt minime, iar mediul şi volumul de muncă sunt adaptate prevederilor legale.

MEDIU DE LUCRU RISCANT

CE SPUNE LEGEA?

Angajatorii din Horeca arată că nu există o legislaţie dedicată domeniului horeca, ci doar una generală.
Într-adevăr politicile de sănătate şi securitate care se aplică în acest sector sunt puţine şi se referă la igiena produselor alimentare, precum şi la interzicerea fumatului, ceea ce a condus, în anumite situaţii, la măsuri suplimentare de securitate şi sănătate. La nivel european, drepturile lucrătorilor sunt acoperite prin Directiva-cadru 89/391/CEE, care prevede obligativitatea generală a angajatorilor de a evalua riscurile şi de a asigura securitatea şi sănătatea tuturor angajaţilor la locul de muncă.

Însă, potrivit EU-OSHA, întrucât 90% din ansamblul structurilor Horeca sunt de mici dimensiuni, deseori angajatorii nu dispun de timp şi de resursele necesare pentru a înţelege şi urma problematica legislativă referitoare la acest sector. De aceea, punerea în aplicare a legislaţiei la nivelul companiilor pare să constituie o problemă semnifi cativă în acest sector.

Şi totuşi, lucrul într-un restaurant, club sau cafenea presupune în primul rând muncă fizică, mai exact statul prelungit în picioare, transport şi ridicare, mişcări repetitive, combinate adesea cu alte condiţii de muncă nefavorabile.

Aproximativ 29% dintre lucrătorii din sector sunt expuşi la zgomot şi peste 4% consideră că acest lucru le pune în pericol sănătatea. Lista stabilită de EU-OSHA poate continua cu riscul de a lucra în medii unde temperaturile înalte alternează cu cele scăzute, cu pericolul tăieturilor şi arsurilor, cu cel al î mpiedicărilor, alunecărilor şi căzăturilor cauzate de pardoseli umede şi alunecoase. Se pare că aceste accidente sunt însă destul de rare şi nu foare grave, după cum susţin operatorii de restaurante.

“Nu s-au înregistrat până acum decât accidente minore: alunecări, arsuri, zgârieturi”, afirmă Alina Spiridon, training manager al restaurantelor KFC, adăugând că nu crede că lucrătorii din Horeca se confruntă cu riscuri mai mari decât în alte industrii. O afirmaţie greu de contrazis, dacă luăm în calcul că în cele 31 de restaurante KFC existente la nivel naţional lucrează peste 1.200 de angajaţi.

Pe lângă riscurile fizice, raportul EU-OSHA identifică şi riscuri de natură psihosocială, cum ar fi durata excesivă a timpului de lucru şi orare atipice. O mare parte a muncii este efectuată în intervale de timp în care alte persoane nu lucrează în mod obişnuit, de unde apar şi dificultăţile privind menţinerea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală.

COMUNICARE DEFICITARĂ

Conform datelor din raport, circa 75% dintre lucrători spun că trebuie să lucreze înritm rapid; 66% dintre ei consideră că au termene strânse şi 48% consideră că nu au timp suficient pentru a-şi termina munca. Supărător pentru angajaţii din Horeca este şi faptul că nu au posibilitatea de a-şi pune amprenta asupra propriei activităţi, aceasta fiind monotonă şi lipsită de creativitate. Se pare că stresul la locul de muncă este agravat şi de lipsa comunicării cu şeful sau colegii, întrucât doar jumătate din angajaţi au curajul să ceară ajutor din partea responsabililor. În plus, angajaţii sunt afectaţi şi de faptul că nu beneficiază de traininguri din partea companiilor de profil, iar majoritatea nu sunt întotdeauna bine instruiţi pentru a-şi desfăşura activitatea.

Argumentele sunt din nou contrazise de angajatori, care afirmă că orice angajat nou beneficiază în primele săptămâni de muncă de traininguri specializate, iar la fiecare câteva luni activitatea lor este reevaluată în vederea unei posibile promovări. Cristian Savu, directorul de comunicare al lanţului de restaurante McDonald’s România, consideră că angajaţii restaurantelor pe care le reprezintă au toate condiţiile de lucru necesare, cu un program absolut normal, care variază între 8,4 şi 2 ore, în funcţie de dorinţa muncitorilor, care, în cazul acestei companii, sunt în majoritate tineri. Reprezentantul McDonald’s recunoaşte că cei care lucrează în industria Horeca trebuie să aibă o anumită condiţie fizică, motiv pentru care starea lor de sănătate este permanent supravegheată.

“Avem cabinete cu care lucrăm pentru a verifica în mod constant sănătatea angajaţilor”, spune Savu. McDonald’s România deţine cel mai mare lanţ de restaurante de pe piaţa de profil, având la ora actuală peste 55 de unităţi, în care lucrează mai mult de 4.000 de angajaţi. Fiecare restaurant are între 80 şi 120 de salariaţi, iar pentru anul viitor compania şi-a propus să-şi depăşească numărul de 5.000 de angajaţi, ca urmare a noilor deschideri ce vor avea loc.

PASIUNE ŞI SACRIFICII

ROMÂNII AU STUDII

În România, din cele 9,35 milioane persoane active, doar 137.000 lucrează în sectorul Horeca, iar 34.000 în domeniul găzduirii turistice (hoteluri, campinguri, moteluri). În plus, în ţara noastră, mai mult de 7 din 10 femei (72%) sunt implicate în industria hotelieră. Un lucru îngrijorător la nivel european este însă faptul că deşi tinerii predomină în această industrie, una din trei persoane are un nivel scăzut de educaţie, mulţi angajaţi neavând terminat nici liceul. Spre deosebire de această situaţie, potrivit Eurostat, în România, opt din zece angajaţi din sectorul Horeca au studii medii, iar 8% au studii superioare.

Având o experienţă de 30 de ani în domeniu, Martin White, fostul Executive Chef al Athenee Palace Hilton, recunoaşte că barurile, restaurantele sau hotelurile “nu sunt şi nu au fost niciodată un loc de muncă obişnuit, cu program de opt ore”.

Atunci când numărul clienţilor e mare, nici nu se mai pune problema orarului clasic şi trebuie “să munceşti atât cât este nevoie”. “În această industrie nu e anormal să munceşti şi până la 18 ore zilnic”, mai spune White, adăugând că nu crede că angajaţii sunt supuşi unor riscuri mari, întrucât condiţiile de muncă s-au îmbunătăţit, iar dotarea bucătăriilor a evoluat considerabil faţă de acum câţiva ani. La rândul său, Răzvan Pîrjol, directorul THR, unitate de pregătire a angajaţilor din Horeca, crede că lucrătorii din aceste instituţii fac parte în toată lumea “dintr-o fâşie mai slab plătită decât în alte sectoare de activitate”. Acelaşi lucru, spune el, se întâmplă şi peste Ocean, unde, în schimb, bacşişul reprezintă un stimulent puternic pentru comportamentul angajaţilor faţă de clienţi. Mai mult, Răzvan Pîrjol întăreşte afirmaţia potrivit căreia “nu toată lumea este făcută să lucreze cu publicul sau în industria Horeca”, acestea fiind meserii care cer “pasiune”şi “sacrificii”.

PREVENIREA RISCURILOR

Conform datelor publicate în studiul mai sus menţionat, se pare că în sectorul Horeca s-a înregistrat o degradare a condiţiilor de muncă din 1995 până în 2000, cu privire la programul de lucru, cerinţele şi autonomia muncii. Totuşi, riscurile expuse mai sus pot fi prevenite cu succes printr-un angajament direct din partea conducerii şi prin identificarea prealabilă a pericolelor.

Patronii şi managerii din Horeca pot evita ca lucrătorii lor să fie nemulţumiţi de condiţiile de muncă prin punerea în valoare a meseriei pe care o fac, de la apelativ, uniformă, până la explicarea importanţei angajatului în bunul mers al afacerii.

“Un plan de carieră cât de mic, poate să le dea în special celor mai tineri, o viziune asupra unei posibile evoluţii profesionale”, arată Răzvan Pîrjol.

Importante pot fi şi diferitele recompense financiare şi nu numai, pentru eforturile depuse de un angajat.

O contribuţie considerabilă în evitarea acestui fel de situaţii o au şi lucrătorii, care după ce au conştientizat riscurile de la locul de muncă pot discuta cu responsabilii, pentru a obţine sprijinul necesar în implementarea măsurilor de prevenire.

De asemenea, EU-OSHA recomandă operatorilor de restaurante să creeze partene riate care să le permită lansarea unor iniţiative mai ample la nivel naţional sau sectorial.

Sursa: Food&Bar

Expatii lasa loc managerilor locali pe piata hotelurilor de cinci stele din Capitala

La deschiderea unui hotel, lanturile internationale vin cu un arsenal de circa zece expati in pozitii cheie, cum este cazul Radisson SAS, cel mai nou proiect pe piata de cinci stele din Capitala, insa dupa consolidarea pozitiei, proprietarii incep sa mearga pe mana executivilor romani.

In urma cu patru ani, hotelul de cinci stele Marriott din Capitala, care ruleaza in prezent 40 de milioane de euro, avea in echipa de management 15 expati, iar la jumatatea acestui an singurii "straini" din companie erau directorul general Kurt Strohmayer, bucatarul-sef si patiserul-sef. Ultima plecare a fost cea a directorului financiar, Samuel Manukyan, care a plecat in Armenia fiind inlocuit de Catalina Susan.

Promovarea managerilor locali este atat o modalitate de fidelizare si pastrare a angajatilor, dar si o modalitate de reducere a costurilor. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta in resurse umane Mercer, un general manager roman are un pachet anual in valoare de aproximativ 180.000 de euro, respectiv 15.000 de euro lunar. Spre comparatie, o multinationala cheltuie aproximativ 30.000 de euro pe luna cu un expatriat care ocupa o pozitie de CEO sau general manager, adica 360.000 de euro pe an.

"In mod normal, sunt costuri in plus cu expatii, din moment ce sunt relocati temporar si nu au o locuinta aici. In afara de permisul de sedere si cel de munca, sunt si alte costuri precum cazarea sau asigurarea de sanatate", a spus Monica Dragos, directorul de resurse umane la Radisson SAS, care a precizat insa ca valoarea pe care expatii o creeaza acopera aceste costuri.

Reprezentantii Crowne Plaza considera ca exista o tendinta de a promova angajatii locali, unul dintre motive fiind reducerea costurilor. Acum cinci ani hotelul de cinci stele Crowne Plaza din Capitala avea expati si in pozitiile de director financiar si director de vanzari, ocupate acum de manageri romani, respectiv de Carmen Cristea si Mioara Gheorghe. In prezent Crowne Plaza mai are manageri straini doar pe pozitia de general manager, pe cea de director pe food&beverages, precum si pe pozitia de bucatar sef.

Astfel, numarul de expati pe piata hoteliera de cinci stele a scazut treptat, odata ce unitatile si-au consolidat pozitia pe piata. Rolul executivilor straini ramane insa esential atunci cand vorbim de deschideri de hoteluri.

Astfel, Radisson SAS, cel mai nou hotel de pe piata de cinci stele din Capitala, cu o capacitate de 424 de camere, a adus straini in opt pozitii cheie, intre care se numara directorul general, directorul pe food&beverages, pozitia de revenue manager sau bucatarul-sef.

"Este important ca expatii, care au deja experienta in industria ospitalitatii, sa faca parte din echipa de deschidere. Expatii pe care i-am adus au rolul de a-si impartasi cunostintele si de a transforma hotelul intr-un business profitabil", a spus Monica Dragos, manager de resurse umane al Radisson SAS, care a precizat ca expatii au rol de trainer.

Managerii straini mai au un rol important si atunci cand un hotel trece de sub franciza sub contract de management, cum este cazul InterContinental, un alt jucator de pe piata de cinci stele locala.

Astfel, InterContinental a adus expati in pozitii precum cea de director pe partea de food&beverages sau pe partea de cazare.

In cazul contractului de management, lantul are o mai mare putere asupra unitatii si hotaraste realizarea anumitor investitii, in timp ce in cazul francizei, proprietarul plateste o taxa anuala si isi asigura managementul.

Pe langa acest aspect, managerul Howard Johnson este de parere ca intotdeauna ar trebui sa fie prezenti si angajati straini in cadrul unui hotel, fiind vorba despre un business international.

"Avem si expati si promovam si manageri locali. Desi au fost promovati mai multi manageri locali in pozitii de middle management trebuie sa existe, ca in orice hotel din lume, un bun mix al nationalitatilor, pentru ca si clientii sunt din diverse tari", a spus Peter Martin, directorul hotelului de cinci stele Howard Johnson.

Pe piata de cinci stele locala exista circa 2.000 de camere, 20% din aceasta capacitate fiind asigurata de Radisson SAS, care a fost deschis de curand.

Cei mai importanti jucatori pe aceasta piata sunt, in afara de Radisson SAS, Marriott, Howard Johnson, Crowne Plaza, Hilton si InterContinental.

Sursa: Zf.ro