Discriminarea din spatele barului

FORŢA DE MUNCĂ ÎN CIFRE

Conform statisticilor, sectorul este alcătuit în principal din întreprinderi mici, cu mai puţin de zece angajaţi. În UE, acest sector afl at în creştere are, în prezent, peste 7,8 milioane de angajaţi, în special tineri. Conform statisticilor europene (UE-25, Eurostat 2005), circa 48 % din angajaţi au sub 35 de ani, iar angajaţii cu vârste de peste 55 de ani reprezintă sub 10 % din forţa de muncă, deşi numărul acestora este în creştere ca urmare a schimbărilor demografice. Femeile reprezintă mai mult de jumătate din forţa de muncă totală.

Un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în muncă descrie un scenariu îngri jorător al zilelor noastre, în care milioane de salariaţi din domeniul ospitalităţii susţin că au parte de hărţuire şi discriminare la locul de muncă.

În restaurantele, barurile, cluburile, cafenelele şi hotelurile din Uniunea Europeană, lucrează în prezent aproape opt milioane de persoane, din care peste jumătate sunt tineri ce probabil au ales acest drum ca poartă de intrare pe piaţa muncii. Potrivit ultimelor statistici europene, foarte mulţi dintre ei se simt discriminaţi la locul de muncă, şi mai mult, se confruntă cu diferite cazuri de violenţă şi hărţuire din partea clienţilor, colegilor şi chiar angajatorilor.

PRO ŞI CONTRA

Pe o piaţă europeană al cărei principal obiectiv este protecţia socială şi creşterea calităţii vieţii, un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) scoate la iveală factorii de risc la care sunt supuşi angajaţii din sectorul Horeca. În ciuda faptului că această industrie reprezintă o sursă tot mai importantă de locuri de muncă în multedin statele membre UE, condiţiile de lucru sunt dificile, cu program prelungit şi sarcini solicitante din punct de vedere fizic.

Raportul EU-OSHA susţine că faţă de personalul din alte industrii, angajaţii din Horeca au parte mai des de cazuri de intimidare (12% în comparaţie cu 8,5%), violenţă fizică (6,5% în comparaţie cu 3,5%) şi atenţie nedorită cu tentă sexuală (8% în comparaţie cu 2%). De asemenea, 10,5% dintre aceştia se consideră discriminaţi, în special cei care lucrează în puburi, discoteci, cluburi de noapte şi baruri.

Concluziile celor de la EU-OSHA sunt contrazise de reprezentanţii angajatorilor din industrie, care afirmă că în restaurantele lor nu se întâmplă astfel de cazuri. “O mare parte a angajaţilor noştri sunt studenţi şi ei lucrează în această companie tocmai pentru mediul plăcut, sigur şi pentru programul flexibil pe care îl oferim”, susţine Cristina Timotin, training manager al restaurantelor Pizza Hut, care numără în prezent 13 unităţi. Mai mult, aceasta crede că riscurile pe care le întâmpină angajaţii din Horeca sunt minime, iar mediul şi volumul de muncă sunt adaptate prevederilor legale.

MEDIU DE LUCRU RISCANT

CE SPUNE LEGEA?

Angajatorii din Horeca arată că nu există o legislaţie dedicată domeniului horeca, ci doar una generală.
Într-adevăr politicile de sănătate şi securitate care se aplică în acest sector sunt puţine şi se referă la igiena produselor alimentare, precum şi la interzicerea fumatului, ceea ce a condus, în anumite situaţii, la măsuri suplimentare de securitate şi sănătate. La nivel european, drepturile lucrătorilor sunt acoperite prin Directiva-cadru 89/391/CEE, care prevede obligativitatea generală a angajatorilor de a evalua riscurile şi de a asigura securitatea şi sănătatea tuturor angajaţilor la locul de muncă.

Însă, potrivit EU-OSHA, întrucât 90% din ansamblul structurilor Horeca sunt de mici dimensiuni, deseori angajatorii nu dispun de timp şi de resursele necesare pentru a înţelege şi urma problematica legislativă referitoare la acest sector. De aceea, punerea în aplicare a legislaţiei la nivelul companiilor pare să constituie o problemă semnifi cativă în acest sector.

Şi totuşi, lucrul într-un restaurant, club sau cafenea presupune în primul rând muncă fizică, mai exact statul prelungit în picioare, transport şi ridicare, mişcări repetitive, combinate adesea cu alte condiţii de muncă nefavorabile.

Aproximativ 29% dintre lucrătorii din sector sunt expuşi la zgomot şi peste 4% consideră că acest lucru le pune în pericol sănătatea. Lista stabilită de EU-OSHA poate continua cu riscul de a lucra în medii unde temperaturile înalte alternează cu cele scăzute, cu pericolul tăieturilor şi arsurilor, cu cel al î mpiedicărilor, alunecărilor şi căzăturilor cauzate de pardoseli umede şi alunecoase. Se pare că aceste accidente sunt însă destul de rare şi nu foare grave, după cum susţin operatorii de restaurante.

“Nu s-au înregistrat până acum decât accidente minore: alunecări, arsuri, zgârieturi”, afirmă Alina Spiridon, training manager al restaurantelor KFC, adăugând că nu crede că lucrătorii din Horeca se confruntă cu riscuri mai mari decât în alte industrii. O afirmaţie greu de contrazis, dacă luăm în calcul că în cele 31 de restaurante KFC existente la nivel naţional lucrează peste 1.200 de angajaţi.

Pe lângă riscurile fizice, raportul EU-OSHA identifică şi riscuri de natură psihosocială, cum ar fi durata excesivă a timpului de lucru şi orare atipice. O mare parte a muncii este efectuată în intervale de timp în care alte persoane nu lucrează în mod obişnuit, de unde apar şi dificultăţile privind menţinerea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală.

COMUNICARE DEFICITARĂ

Conform datelor din raport, circa 75% dintre lucrători spun că trebuie să lucreze înritm rapid; 66% dintre ei consideră că au termene strânse şi 48% consideră că nu au timp suficient pentru a-şi termina munca. Supărător pentru angajaţii din Horeca este şi faptul că nu au posibilitatea de a-şi pune amprenta asupra propriei activităţi, aceasta fiind monotonă şi lipsită de creativitate. Se pare că stresul la locul de muncă este agravat şi de lipsa comunicării cu şeful sau colegii, întrucât doar jumătate din angajaţi au curajul să ceară ajutor din partea responsabililor. În plus, angajaţii sunt afectaţi şi de faptul că nu beneficiază de traininguri din partea companiilor de profil, iar majoritatea nu sunt întotdeauna bine instruiţi pentru a-şi desfăşura activitatea.

Argumentele sunt din nou contrazise de angajatori, care afirmă că orice angajat nou beneficiază în primele săptămâni de muncă de traininguri specializate, iar la fiecare câteva luni activitatea lor este reevaluată în vederea unei posibile promovări. Cristian Savu, directorul de comunicare al lanţului de restaurante McDonald’s România, consideră că angajaţii restaurantelor pe care le reprezintă au toate condiţiile de lucru necesare, cu un program absolut normal, care variază între 8,4 şi 2 ore, în funcţie de dorinţa muncitorilor, care, în cazul acestei companii, sunt în majoritate tineri. Reprezentantul McDonald’s recunoaşte că cei care lucrează în industria Horeca trebuie să aibă o anumită condiţie fizică, motiv pentru care starea lor de sănătate este permanent supravegheată.

“Avem cabinete cu care lucrăm pentru a verifica în mod constant sănătatea angajaţilor”, spune Savu. McDonald’s România deţine cel mai mare lanţ de restaurante de pe piaţa de profil, având la ora actuală peste 55 de unităţi, în care lucrează mai mult de 4.000 de angajaţi. Fiecare restaurant are între 80 şi 120 de salariaţi, iar pentru anul viitor compania şi-a propus să-şi depăşească numărul de 5.000 de angajaţi, ca urmare a noilor deschideri ce vor avea loc.

PASIUNE ŞI SACRIFICII

ROMÂNII AU STUDII

În România, din cele 9,35 milioane persoane active, doar 137.000 lucrează în sectorul Horeca, iar 34.000 în domeniul găzduirii turistice (hoteluri, campinguri, moteluri). În plus, în ţara noastră, mai mult de 7 din 10 femei (72%) sunt implicate în industria hotelieră. Un lucru îngrijorător la nivel european este însă faptul că deşi tinerii predomină în această industrie, una din trei persoane are un nivel scăzut de educaţie, mulţi angajaţi neavând terminat nici liceul. Spre deosebire de această situaţie, potrivit Eurostat, în România, opt din zece angajaţi din sectorul Horeca au studii medii, iar 8% au studii superioare.

Având o experienţă de 30 de ani în domeniu, Martin White, fostul Executive Chef al Athenee Palace Hilton, recunoaşte că barurile, restaurantele sau hotelurile “nu sunt şi nu au fost niciodată un loc de muncă obişnuit, cu program de opt ore”.

Atunci când numărul clienţilor e mare, nici nu se mai pune problema orarului clasic şi trebuie “să munceşti atât cât este nevoie”. “În această industrie nu e anormal să munceşti şi până la 18 ore zilnic”, mai spune White, adăugând că nu crede că angajaţii sunt supuşi unor riscuri mari, întrucât condiţiile de muncă s-au îmbunătăţit, iar dotarea bucătăriilor a evoluat considerabil faţă de acum câţiva ani. La rândul său, Răzvan Pîrjol, directorul THR, unitate de pregătire a angajaţilor din Horeca, crede că lucrătorii din aceste instituţii fac parte în toată lumea “dintr-o fâşie mai slab plătită decât în alte sectoare de activitate”. Acelaşi lucru, spune el, se întâmplă şi peste Ocean, unde, în schimb, bacşişul reprezintă un stimulent puternic pentru comportamentul angajaţilor faţă de clienţi. Mai mult, Răzvan Pîrjol întăreşte afirmaţia potrivit căreia “nu toată lumea este făcută să lucreze cu publicul sau în industria Horeca”, acestea fiind meserii care cer “pasiune”şi “sacrificii”.

PREVENIREA RISCURILOR

Conform datelor publicate în studiul mai sus menţionat, se pare că în sectorul Horeca s-a înregistrat o degradare a condiţiilor de muncă din 1995 până în 2000, cu privire la programul de lucru, cerinţele şi autonomia muncii. Totuşi, riscurile expuse mai sus pot fi prevenite cu succes printr-un angajament direct din partea conducerii şi prin identificarea prealabilă a pericolelor.

Patronii şi managerii din Horeca pot evita ca lucrătorii lor să fie nemulţumiţi de condiţiile de muncă prin punerea în valoare a meseriei pe care o fac, de la apelativ, uniformă, până la explicarea importanţei angajatului în bunul mers al afacerii.

“Un plan de carieră cât de mic, poate să le dea în special celor mai tineri, o viziune asupra unei posibile evoluţii profesionale”, arată Răzvan Pîrjol.

Importante pot fi şi diferitele recompense financiare şi nu numai, pentru eforturile depuse de un angajat.

O contribuţie considerabilă în evitarea acestui fel de situaţii o au şi lucrătorii, care după ce au conştientizat riscurile de la locul de muncă pot discuta cu responsabilii, pentru a obţine sprijinul necesar în implementarea măsurilor de prevenire.

De asemenea, EU-OSHA recomandă operatorilor de restaurante să creeze partene riate care să le permită lansarea unor iniţiative mai ample la nivel naţional sau sectorial.

Sursa: Food&Bar