Discriminarea din spatele barului

FORŢA DE MUNCĂ ÎN CIFRE

Conform statisticilor, sectorul este alcătuit în principal din întreprinderi mici, cu mai puţin de zece angajaţi. În UE, acest sector afl at în creştere are, în prezent, peste 7,8 milioane de angajaţi, în special tineri. Conform statisticilor europene (UE-25, Eurostat 2005), circa 48 % din angajaţi au sub 35 de ani, iar angajaţii cu vârste de peste 55 de ani reprezintă sub 10 % din forţa de muncă, deşi numărul acestora este în creştere ca urmare a schimbărilor demografice. Femeile reprezintă mai mult de jumătate din forţa de muncă totală.

Un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în muncă descrie un scenariu îngri jorător al zilelor noastre, în care milioane de salariaţi din domeniul ospitalităţii susţin că au parte de hărţuire şi discriminare la locul de muncă.

În restaurantele, barurile, cluburile, cafenelele şi hotelurile din Uniunea Europeană, lucrează în prezent aproape opt milioane de persoane, din care peste jumătate sunt tineri ce probabil au ales acest drum ca poartă de intrare pe piaţa muncii. Potrivit ultimelor statistici europene, foarte mulţi dintre ei se simt discriminaţi la locul de muncă, şi mai mult, se confruntă cu diferite cazuri de violenţă şi hărţuire din partea clienţilor, colegilor şi chiar angajatorilor.

PRO ŞI CONTRA

Pe o piaţă europeană al cărei principal obiectiv este protecţia socială şi creşterea calităţii vieţii, un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) scoate la iveală factorii de risc la care sunt supuşi angajaţii din sectorul Horeca. În ciuda faptului că această industrie reprezintă o sursă tot mai importantă de locuri de muncă în multedin statele membre UE, condiţiile de lucru sunt dificile, cu program prelungit şi sarcini solicitante din punct de vedere fizic.

Raportul EU-OSHA susţine că faţă de personalul din alte industrii, angajaţii din Horeca au parte mai des de cazuri de intimidare (12% în comparaţie cu 8,5%), violenţă fizică (6,5% în comparaţie cu 3,5%) şi atenţie nedorită cu tentă sexuală (8% în comparaţie cu 2%). De asemenea, 10,5% dintre aceştia se consideră discriminaţi, în special cei care lucrează în puburi, discoteci, cluburi de noapte şi baruri.

Concluziile celor de la EU-OSHA sunt contrazise de reprezentanţii angajatorilor din industrie, care afirmă că în restaurantele lor nu se întâmplă astfel de cazuri. “O mare parte a angajaţilor noştri sunt studenţi şi ei lucrează în această companie tocmai pentru mediul plăcut, sigur şi pentru programul flexibil pe care îl oferim”, susţine Cristina Timotin, training manager al restaurantelor Pizza Hut, care numără în prezent 13 unităţi. Mai mult, aceasta crede că riscurile pe care le întâmpină angajaţii din Horeca sunt minime, iar mediul şi volumul de muncă sunt adaptate prevederilor legale.

MEDIU DE LUCRU RISCANT

CE SPUNE LEGEA?

Angajatorii din Horeca arată că nu există o legislaţie dedicată domeniului horeca, ci doar una generală.
Într-adevăr politicile de sănătate şi securitate care se aplică în acest sector sunt puţine şi se referă la igiena produselor alimentare, precum şi la interzicerea fumatului, ceea ce a condus, în anumite situaţii, la măsuri suplimentare de securitate şi sănătate. La nivel european, drepturile lucrătorilor sunt acoperite prin Directiva-cadru 89/391/CEE, care prevede obligativitatea generală a angajatorilor de a evalua riscurile şi de a asigura securitatea şi sănătatea tuturor angajaţilor la locul de muncă.

Însă, potrivit EU-OSHA, întrucât 90% din ansamblul structurilor Horeca sunt de mici dimensiuni, deseori angajatorii nu dispun de timp şi de resursele necesare pentru a înţelege şi urma problematica legislativă referitoare la acest sector. De aceea, punerea în aplicare a legislaţiei la nivelul companiilor pare să constituie o problemă semnifi cativă în acest sector.

Şi totuşi, lucrul într-un restaurant, club sau cafenea presupune în primul rând muncă fizică, mai exact statul prelungit în picioare, transport şi ridicare, mişcări repetitive, combinate adesea cu alte condiţii de muncă nefavorabile.

Aproximativ 29% dintre lucrătorii din sector sunt expuşi la zgomot şi peste 4% consideră că acest lucru le pune în pericol sănătatea. Lista stabilită de EU-OSHA poate continua cu riscul de a lucra în medii unde temperaturile înalte alternează cu cele scăzute, cu pericolul tăieturilor şi arsurilor, cu cel al î mpiedicărilor, alunecărilor şi căzăturilor cauzate de pardoseli umede şi alunecoase. Se pare că aceste accidente sunt însă destul de rare şi nu foare grave, după cum susţin operatorii de restaurante.

“Nu s-au înregistrat până acum decât accidente minore: alunecări, arsuri, zgârieturi”, afirmă Alina Spiridon, training manager al restaurantelor KFC, adăugând că nu crede că lucrătorii din Horeca se confruntă cu riscuri mai mari decât în alte industrii. O afirmaţie greu de contrazis, dacă luăm în calcul că în cele 31 de restaurante KFC existente la nivel naţional lucrează peste 1.200 de angajaţi.

Pe lângă riscurile fizice, raportul EU-OSHA identifică şi riscuri de natură psihosocială, cum ar fi durata excesivă a timpului de lucru şi orare atipice. O mare parte a muncii este efectuată în intervale de timp în care alte persoane nu lucrează în mod obişnuit, de unde apar şi dificultăţile privind menţinerea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală.

COMUNICARE DEFICITARĂ

Conform datelor din raport, circa 75% dintre lucrători spun că trebuie să lucreze înritm rapid; 66% dintre ei consideră că au termene strânse şi 48% consideră că nu au timp suficient pentru a-şi termina munca. Supărător pentru angajaţii din Horeca este şi faptul că nu au posibilitatea de a-şi pune amprenta asupra propriei activităţi, aceasta fiind monotonă şi lipsită de creativitate. Se pare că stresul la locul de muncă este agravat şi de lipsa comunicării cu şeful sau colegii, întrucât doar jumătate din angajaţi au curajul să ceară ajutor din partea responsabililor. În plus, angajaţii sunt afectaţi şi de faptul că nu beneficiază de traininguri din partea companiilor de profil, iar majoritatea nu sunt întotdeauna bine instruiţi pentru a-şi desfăşura activitatea.

Argumentele sunt din nou contrazise de angajatori, care afirmă că orice angajat nou beneficiază în primele săptămâni de muncă de traininguri specializate, iar la fiecare câteva luni activitatea lor este reevaluată în vederea unei posibile promovări. Cristian Savu, directorul de comunicare al lanţului de restaurante McDonald’s România, consideră că angajaţii restaurantelor pe care le reprezintă au toate condiţiile de lucru necesare, cu un program absolut normal, care variază între 8,4 şi 2 ore, în funcţie de dorinţa muncitorilor, care, în cazul acestei companii, sunt în majoritate tineri. Reprezentantul McDonald’s recunoaşte că cei care lucrează în industria Horeca trebuie să aibă o anumită condiţie fizică, motiv pentru care starea lor de sănătate este permanent supravegheată.

“Avem cabinete cu care lucrăm pentru a verifica în mod constant sănătatea angajaţilor”, spune Savu. McDonald’s România deţine cel mai mare lanţ de restaurante de pe piaţa de profil, având la ora actuală peste 55 de unităţi, în care lucrează mai mult de 4.000 de angajaţi. Fiecare restaurant are între 80 şi 120 de salariaţi, iar pentru anul viitor compania şi-a propus să-şi depăşească numărul de 5.000 de angajaţi, ca urmare a noilor deschideri ce vor avea loc.

PASIUNE ŞI SACRIFICII

ROMÂNII AU STUDII

În România, din cele 9,35 milioane persoane active, doar 137.000 lucrează în sectorul Horeca, iar 34.000 în domeniul găzduirii turistice (hoteluri, campinguri, moteluri). În plus, în ţara noastră, mai mult de 7 din 10 femei (72%) sunt implicate în industria hotelieră. Un lucru îngrijorător la nivel european este însă faptul că deşi tinerii predomină în această industrie, una din trei persoane are un nivel scăzut de educaţie, mulţi angajaţi neavând terminat nici liceul. Spre deosebire de această situaţie, potrivit Eurostat, în România, opt din zece angajaţi din sectorul Horeca au studii medii, iar 8% au studii superioare.

Având o experienţă de 30 de ani în domeniu, Martin White, fostul Executive Chef al Athenee Palace Hilton, recunoaşte că barurile, restaurantele sau hotelurile “nu sunt şi nu au fost niciodată un loc de muncă obişnuit, cu program de opt ore”.

Atunci când numărul clienţilor e mare, nici nu se mai pune problema orarului clasic şi trebuie “să munceşti atât cât este nevoie”. “În această industrie nu e anormal să munceşti şi până la 18 ore zilnic”, mai spune White, adăugând că nu crede că angajaţii sunt supuşi unor riscuri mari, întrucât condiţiile de muncă s-au îmbunătăţit, iar dotarea bucătăriilor a evoluat considerabil faţă de acum câţiva ani. La rândul său, Răzvan Pîrjol, directorul THR, unitate de pregătire a angajaţilor din Horeca, crede că lucrătorii din aceste instituţii fac parte în toată lumea “dintr-o fâşie mai slab plătită decât în alte sectoare de activitate”. Acelaşi lucru, spune el, se întâmplă şi peste Ocean, unde, în schimb, bacşişul reprezintă un stimulent puternic pentru comportamentul angajaţilor faţă de clienţi. Mai mult, Răzvan Pîrjol întăreşte afirmaţia potrivit căreia “nu toată lumea este făcută să lucreze cu publicul sau în industria Horeca”, acestea fiind meserii care cer “pasiune”şi “sacrificii”.

PREVENIREA RISCURILOR

Conform datelor publicate în studiul mai sus menţionat, se pare că în sectorul Horeca s-a înregistrat o degradare a condiţiilor de muncă din 1995 până în 2000, cu privire la programul de lucru, cerinţele şi autonomia muncii. Totuşi, riscurile expuse mai sus pot fi prevenite cu succes printr-un angajament direct din partea conducerii şi prin identificarea prealabilă a pericolelor.

Patronii şi managerii din Horeca pot evita ca lucrătorii lor să fie nemulţumiţi de condiţiile de muncă prin punerea în valoare a meseriei pe care o fac, de la apelativ, uniformă, până la explicarea importanţei angajatului în bunul mers al afacerii.

“Un plan de carieră cât de mic, poate să le dea în special celor mai tineri, o viziune asupra unei posibile evoluţii profesionale”, arată Răzvan Pîrjol.

Importante pot fi şi diferitele recompense financiare şi nu numai, pentru eforturile depuse de un angajat.

O contribuţie considerabilă în evitarea acestui fel de situaţii o au şi lucrătorii, care după ce au conştientizat riscurile de la locul de muncă pot discuta cu responsabilii, pentru a obţine sprijinul necesar în implementarea măsurilor de prevenire.

De asemenea, EU-OSHA recomandă operatorilor de restaurante să creeze partene riate care să le permită lansarea unor iniţiative mai ample la nivel naţional sau sectorial.

Sursa: Food&Bar

Expatii lasa loc managerilor locali pe piata hotelurilor de cinci stele din Capitala

La deschiderea unui hotel, lanturile internationale vin cu un arsenal de circa zece expati in pozitii cheie, cum este cazul Radisson SAS, cel mai nou proiect pe piata de cinci stele din Capitala, insa dupa consolidarea pozitiei, proprietarii incep sa mearga pe mana executivilor romani.

In urma cu patru ani, hotelul de cinci stele Marriott din Capitala, care ruleaza in prezent 40 de milioane de euro, avea in echipa de management 15 expati, iar la jumatatea acestui an singurii "straini" din companie erau directorul general Kurt Strohmayer, bucatarul-sef si patiserul-sef. Ultima plecare a fost cea a directorului financiar, Samuel Manukyan, care a plecat in Armenia fiind inlocuit de Catalina Susan.

Promovarea managerilor locali este atat o modalitate de fidelizare si pastrare a angajatilor, dar si o modalitate de reducere a costurilor. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta in resurse umane Mercer, un general manager roman are un pachet anual in valoare de aproximativ 180.000 de euro, respectiv 15.000 de euro lunar. Spre comparatie, o multinationala cheltuie aproximativ 30.000 de euro pe luna cu un expatriat care ocupa o pozitie de CEO sau general manager, adica 360.000 de euro pe an.

"In mod normal, sunt costuri in plus cu expatii, din moment ce sunt relocati temporar si nu au o locuinta aici. In afara de permisul de sedere si cel de munca, sunt si alte costuri precum cazarea sau asigurarea de sanatate", a spus Monica Dragos, directorul de resurse umane la Radisson SAS, care a precizat insa ca valoarea pe care expatii o creeaza acopera aceste costuri.

Reprezentantii Crowne Plaza considera ca exista o tendinta de a promova angajatii locali, unul dintre motive fiind reducerea costurilor. Acum cinci ani hotelul de cinci stele Crowne Plaza din Capitala avea expati si in pozitiile de director financiar si director de vanzari, ocupate acum de manageri romani, respectiv de Carmen Cristea si Mioara Gheorghe. In prezent Crowne Plaza mai are manageri straini doar pe pozitia de general manager, pe cea de director pe food&beverages, precum si pe pozitia de bucatar sef.

Astfel, numarul de expati pe piata hoteliera de cinci stele a scazut treptat, odata ce unitatile si-au consolidat pozitia pe piata. Rolul executivilor straini ramane insa esential atunci cand vorbim de deschideri de hoteluri.

Astfel, Radisson SAS, cel mai nou hotel de pe piata de cinci stele din Capitala, cu o capacitate de 424 de camere, a adus straini in opt pozitii cheie, intre care se numara directorul general, directorul pe food&beverages, pozitia de revenue manager sau bucatarul-sef.

"Este important ca expatii, care au deja experienta in industria ospitalitatii, sa faca parte din echipa de deschidere. Expatii pe care i-am adus au rolul de a-si impartasi cunostintele si de a transforma hotelul intr-un business profitabil", a spus Monica Dragos, manager de resurse umane al Radisson SAS, care a precizat ca expatii au rol de trainer.

Managerii straini mai au un rol important si atunci cand un hotel trece de sub franciza sub contract de management, cum este cazul InterContinental, un alt jucator de pe piata de cinci stele locala.

Astfel, InterContinental a adus expati in pozitii precum cea de director pe partea de food&beverages sau pe partea de cazare.

In cazul contractului de management, lantul are o mai mare putere asupra unitatii si hotaraste realizarea anumitor investitii, in timp ce in cazul francizei, proprietarul plateste o taxa anuala si isi asigura managementul.

Pe langa acest aspect, managerul Howard Johnson este de parere ca intotdeauna ar trebui sa fie prezenti si angajati straini in cadrul unui hotel, fiind vorba despre un business international.

"Avem si expati si promovam si manageri locali. Desi au fost promovati mai multi manageri locali in pozitii de middle management trebuie sa existe, ca in orice hotel din lume, un bun mix al nationalitatilor, pentru ca si clientii sunt din diverse tari", a spus Peter Martin, directorul hotelului de cinci stele Howard Johnson.

Pe piata de cinci stele locala exista circa 2.000 de camere, 20% din aceasta capacitate fiind asigurata de Radisson SAS, care a fost deschis de curand.

Cei mai importanti jucatori pe aceasta piata sunt, in afara de Radisson SAS, Marriott, Howard Johnson, Crowne Plaza, Hilton si InterContinental.

Sursa: Zf.ro

Marriott: Cheltuielile vor fi taiate de la middle, nu de la top management

Hotelul JW Marriott din Capitala, liderul actual al pietei hoteliere, si-a bugetat pentru acest an o usoara scadere sau o mentinere a nivelului afacerilor in jurul a 40 mil. euro, pe fondul crizei financiare care a inceput sa afecteze hotelurile din Bucuresti din a doua parte a anului trecut.

"Estimam ca in primele sase luni din 2009 vom fi sub nivelul perioadei similare din anul trecut, insa in a doua parte a anului vom fi peste. Per total s-ar putea sa inregistram o usoara diminuare a veniturilor comparativ cu 2008", a spus Kurt Strohmayer, general manager al JW Marriott.

Nici alte hoteluri de cinci stele din Capitala, precum Hilton sau Howard Johnson, nu au prevazut cresteri in bugetul pe 2009, dupa ce a doua parte a anului trecut a contrabalansat cresterile din ianuarie-iunie si i-a situat pe majoritatea hotelierilor sub bugetul estimat initial. In afara de criza financiara un cuvant important de spus a avut si cresterea capacitatii de pe piata, pe segmentul de cinci stele intrand hotelul Radisson SAS de pe Calea Victoriei, cu 424 de camere.

JW Marriott a mentinut vanzarile de anul trecut la nivelul anului precedent, desi initial si-a bugetat cresteri. "Cifra de afaceri inregistrata de JW Marriott a fost in 2008 la un nivel asemanator cu cea din anul precedent si s-a situat sub estimarile initiale care erau destul de optimiste. In prima parte a anului am inregistrat cresteri, insa am intampinat scaderi incepand cu lunile de vara", a spus Strohmayer. In 2007 cifra de afaceri a Societatii Hoteliere Grand, care detine JW Marriott, a fost de 40 de milioane de euro, potrivit Ministerului Finantelor.

Desi pe piata exista opinii potrivit carora segmentul de cinci stele va fi printre cele mai afectate ca urmare a reduceriii bugetelor de calatorii ale companiilor, Strohmayer nu adera la aceasta pozitie.

"Cred ca piata de cinci stele va fi mai putin afectata decat cea de trei sau patru stele, pentru ca vor fi taiate cheltuielile nu de la top management, ci de la middle management. Top managementul va continua sa calatoreasca pentru a dezvolta businessul si nu cred ca vor renunta la facilitati. De asemenea, celelalte segmente de stele vor fi afectate si de diminuarea traficului de leisure, in timp ce in cazul nostru acesta asigura doar circa 10% din venituri", a precizat general managerul JW Marriott Bucuresti, care a observat insa o reducere a cererii pe segmentul premium.

"Segmentul pe care am am inregistrat scaderi este cel premium, de apartamente, unde aveam in principal clienti individuali. Pe contractele corporate, care aduc 80% din venituri, nu am inregistrat scaderi", a spus Strohmayer. Potrivit informatiilor de pe site-ul companiei, preturile la aprtamentele din cadrul hotelului variaza de la 1.900 de lei pentru un executive suite la 6.500 de lei pentru un presidential suite.

Desi concurenta a crescut, niciun hotel de pe piata nu a anuntat pana acum micsorarea tarifelor. In cazul JW Marriott, preturile au fost pastrate la acelasi nivel in lei.

"Pastrand preturile in lei, tarifele in euro au ajuns sa fie mai mici. Pentru perioada urmatoare nu avem in vedere diminuarea preturilor, insa daca conditiile de pe piata o vor cere, vom opera cu tarife mai scazute", a spus Strohmayer.

In conditiile in care gradul de ocupare s-a diminuat pentru majoritatea jucatorilor de pe piata, hotelierii mizeaza pe segmentul de evenimente.

"Am inregistrat anul trecut cresteri importante pe segmentul de food & beverages, catering, pe segmentul de nunti, restaurante si baruri, segment care asigura circa 48% din cifra de afaceri a hotelului, fara a include veniturile din spatii comerciale. Nu cred ca acest segment va scadea in acest an, insa nu stiu daca va inregistra cresteri foarte mari, pentru ca am atins deja un varf. Totodata, noile reglementari in ceea ce priveste fumatul ar putea sa scada traficul in barurile din cadrul JW Marriott. 80% dintre clientii restaurantelor si barurilor hotelului nostru sunt clienti locali, iar 20% oaspeti din hotel", a precizat managerul JW Marriott, care a adaugat ca printre investitiile din acest an se vor numara renovarea ballroom-ului, imbunatatiri la Vienna Caffe si spatii pentru fumatori.

"Anul trecut am reusit sa ne mentinem marja de profit, iar anul acesta am putea sa inregistram o usoara scadere, pentru ca avem programate investitii importante", a spus Strohmayer, adaugand ca hotelul s-a mentinut in top trei venituri in cadrul unitatilor din Europa ale lantului si in top patru din punct de vedere al marjei de profit, fiind declasat in ultimii doi ani de unitatile din Rusia care au avut o evolutie foarte buna.

Alaturi de alte lanturi care si-au facut intrarea pe piata sau au anuntat noi afilieri, precum Starwood Hotels & Resorts sau Hilton, si lantul Marriott este in negocieri pentru noi afilieri. "Cred ca este o perioada buna de a dezvolta noi hoteluri, dar nu si de a deschide noi unitati. O perioada propice pentru noi intrari este peste doi ani, in 2011 urmand sa se repete boom-ul din 2006-2007. Ducem negocieri pentru un hotel Courtyard in Capitala si pentru alte branduri din lant in Cluj, Oradea si Timisoara. E vorba de unitati programate sa apara pe piata in circa doi ani", a spus Strohmayer, adaugand ca nu s-a intamplat ca negocierile sa fie intrerupte ca urmare a faptului ca un proiect nu se mai dezvolta.

Dupa veniturile inregistrate JW Marriott ocupa primul loc pe piata hoteliera din Capitala, principalul concurent dupa numarul de camere si planurile anuntate fiind Radisson SAS. "Nu cred ca vom pierde primul loc pe piata", a adaugat managerul JW Marriott.

Sursa: ZF.ro

Restaurantele mentin preturile de teama sa nu piarda clienti

Proprietarii restaurantelor din Capitala, care inregistreaza inca din ultimul trimestru al anului trecut scaderi ale numarului de consumatori, spun ca incearca sa pastreze preturile neschimbate, desi furnizorii de materie prima au operat deja majorari intre 10% si 40%.

"Vrem sa pastram preturile practicate anul trecut si in 2009 pentru a ne mentine clientii, mai ales ca in noiembrie am avut o scadere a numarului de bonuri de 6%", a declarat pentru ZF Cora Stolz, director general al lantului de restaurante de tip fast-food Gregory's, cu afaceri de 3,4 mil. euro in 2007.

"A fost deja o majorare de pret in octombrie 2008 de pana la 40% la salate si la toate produsele pe baza de ulei (maioneze, sosuri). De asemenea, la carne au scumpit produsele cu 10%-12% in ultimele luni ale anului trecut, iar acum vor sa urce preturile din nou. Daca se va intampla asta, voi apela la furnizori din Bulgaria", spune Stolz.
In restaurantele La Mama, cel mai scump produs este muschiul de vita la gratar (37 de lei portia de 275 de grame), si pentru ca este un produs din import, pretul de achizitie, care este in euro, va creste in acest an in functie de evolutia monedei nationale. "In restaurante, pretul nu va varia foarte mult, detinatorii unor astfel de unitati preferand sa-si micsoreze marja de profit la aceasta categorie", afirma Catalin Mahu, proprietarul restaurantelor La Mama, care estima in 2008 vanzari de 12 mil. euro.
"Evident ca pretul produselor la furnizori va creste si acest lucru va duce inevitabil la o crestere a preturilor finale in restaurante, dar acest lucru se va face mult mai domol pe fondul scaderii valorii banilor in buzunarul clientilor, care devin sensibili la valoarea notei de plata", spune Mahu.
Aceeasi problema o ridica si restaurantele mai mici care prefera un profit mai scazut decat mese goale.

"Deocamdata incercam sa rezistam asa, chiar daca in perioada iernii costul la utilitati este mult mai mare fata de alte perioade ale anului", a declarat Doina Rosut, reprezentant al restaurantului Doi Cocosi din Capitala, care dispune de un salon de 150 de locuri si o terasa de 80 de locuri.

Restaurantul The Harbour situat in zona Pietei Amzei din Capitala, al carui meniu mediu ajunge la o valoare de 60 de lei, are deja probleme cu scaderea numarului de clienti cu pana la 30% in lunile octombrie-noiembrie 2008. "Asta ne face sa mentinem cat de mult putem preturile, chiar daca importurile au crescut cu pana la 10%", spune Ioana Istrati, director general al The Harbour, restaurant cu vanzari de peste 500.000 de euro in 2007.

Pe o piata de circa un milliard si jumatate de euro, cele mai importante restaurante cu capital romanesc sunt City Grill administrate de Dragos Petrescu, alaturi de Caru' cu Bere si Buongiorno, si lantul La Mama, detinut de Catalin Mahu.

Gregory's: S-a creat un blocaj financiar in food-business

Conducerea lantului grecesc de restaurante de tip fast-food Gregory’s la nivel local anunta un blocaj financiar pe piata de food determinat de presiunea mare pe lichiditati.

"Criza financiara se resimte foarte puternic in food-business. Pana acum furnizorii de materie prima aveau termene de scadenta la 60 de zile sau la 90 de zile, iar acum dupa 24 de zile incep sa te sune ca vor banii. Nu stiu unde se va ajunge", a declarat Cora Stolz, directorul general al celor 10 restaurante Gregory’s din Romania, care mai are un business propriu in aceeasi industrie, restaurantele fiind deschise insa in Statele Unite ale Americii. "In SUA criza financiara este mai mare, dar acest blocaj financiar se resimte mai putin decat in Romania", continua ea.

In 2007 Gregory's a realizat o cifra de afaceri de 3,4 milioane de euro, intrand in competitie cu McDonald's, KFC sau Sprintime pe o piata estimate la aproximativ 2 miliarde de euro.

Sursa: Zf.ro

Grupul Accor vinde hoteluri in valoare de peste 518 milioane de euro

Accor, cea mai mare companie hoteliera din Europa, a anuntat ca va vinde 57 de hoteluri pe care le detine in Franta si Elvetia pentru suma de peste 518 mil. euro, decizia facand parte din strategia companiei de modificare a portofoliului de proprietati, scrie Bloomberg. Hotelurile vor fi vandute catre un grup de investitori, printre care se numara si banca Caisse des Depots et Consignations (CEC) din Franta, precum si catre unor fonduri de investitii ca Axa Real Estate Investment. Cumparatorii vor finanta lucrarile de renovare a hotelurilor, acestea ridicandu-se la o valoare de peste 52 mil. euro, iar Accor se va ocupa in continuare de managementul acestora. Printre hotelurile care urmeaza sa fie vandute se numara Novotel, Ibis, All Seasons, precum si hotelul de tip economy Etap. In urma tranzactiei, Accor estimeaza o crestere a profitului de aproximativ 5 mil. euro, dupa ce compania isi va achita datoria de peste 350 mil. euro pe care o are in prezent, a anuntat directorul economic al Accor, Gilles Pelisson. Actiunile Accor au inregistrat o crestere de 97 de eurocenti sau 1,8%, atingand un pret pe actiune de 53,8 euro. Compania hoteliera a mai anuntat ca pana in 2010 intentioneaza sa stranga din vanzarile de proprietati peste 1,9 mld. euro, suma pe care urmeaza s-o investeasca in imbunatatirea calitatii serviciilor, precum si in dezvoltarea brandurilor deja existente.

Investitiile in restaurante si hoteluri au creat business pentru companiile care ofera echipamente de profil

Cererea de servicii hoteliere in crestere, pe o piata dominata de hoteluri de trei si patru stele in proportie de 66%, a dus la aparitia companiilor care ofera articole si accesorii specifice pentru acest domeniu si care ruleaza afaceri de peste 1 milion

Concept Hotels, companie cu capital privat infiintata in 2001, care are ca principal obiect de activitate furnizarea de solutii profesionale si consultanta pentru dotarea hotelurilor, restaurantelor si centrelor de afaceri, a aparut ca urmare a dezvoltarii sectorului hotelier si implicit a cererii de servicii si produse specifice.
"Avand experienta in domeniul HoReCa si cunoscand necesitatiile pietei, ne-am gandit sa demaram o afacere in acest sens. Am reusit astfel sa fim o optiune viabila pentru domeniul hotelier si nu numai", spune Dragos Popescu, directorul de vanzari al companiei.Etapele demararii afacerii au inceput cu o analiza a pietei si a potentialului de dezvoltare a acesteia. Intocmirea unui mic plan de faceri si participarea la targurile internationale din Germania si Italia au ajutat compania sa-si gaseasca furnizorii, producatori de marca precum Indel B. ADA Cosmetics sau Towe.
Intalnirile directe cu potentialii clientii, recomandarile, direct mailing-ul si prezenta companiei la targurile de specialitate din tara au adus companiei primii clienti. Suma pentru promovarea initiala s-a ridicat la 2.500 de euro. Astazi Concept Hotels ofera servicii si produse catre cei peste 250 de clienti pe care ii are in prezent in portofoliu, majoritatea hoteluri de patru si cinci stele.
Printre cei mai importanti clienti se numara: Carol Park Hotel, Rin Grand Hotel, Casa Capsa, Club Snagov, lantul Ramada, YAKY, REX, Clermond, Ana Hotels, iar cel mai nou client al companiei este Hotel Cubix care urmeaza sa fie deschis in Brasov.
Daca in primii trei ani de activitate compania comercializa doar cosmetice si accesorii hoteliere, oferta a fost diversificata in conformitate cu cererea, iar distributia produselor se face la nivel national. "Pana in 2004 oferta noastra s-a axat pe cosmetice si accesorii hoteliere, iar cand cerintele clientilor nostri s-au diversificat, automat am decis sa ne orientam si spre alte sectoare ale dotarilor hoteliere precum accesorii si echipament pentru baruri si restaurante, minibaruri, dotari complete pentru camerele de hotel, cosmetice de inalta clasa (Bvlgari, Lanvin, Bogner)", explica Dragos Popescu.
Investitia initiala s-a ridicat la 20.000 de euro, bani necesari pentru achizitionarea de mijloace fixe, logistica si pentru realizarea de materiale de promovare.
"Din 2001 si pana in prezent s-au investit 500.000 euro reprezentand relocarea activitatii, crearea unui show-room cu toate produsele noastre, marketing (monitorizare presa, participare targuri, reclama, cel mai mare catalog de produse hoteliere), logistica, cursuri de perfectionare pentru angajatii nostri", spune directorul de vanzari al Concept Hotels.
Afacerea a inceput cu doi angajati, iar acestia au fost cooptati cu ajutorul site-urilor de recrutare. Compania va realiza si alte angajari anul acesta tinand cont de planurile de extindere si anume deschiderea de filiale pentru zonele Dobrogea, Ardeal si Moldova pentru care vor fi recrutate trei-cinci persoane.
Cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut la 1,2 mil. de euro, cu 34% mai mult fata de anul trecut, de la 890.000 euro in anul 2006. "Cresterea se datoreaza in primul rand dezvoltarii segmentului hotelier, in special a hotelurilor de patru si cinci stele (o crestere de 20%) si celor care si-au dat seama ca in acest domeniu ospitalitatea si calitatea produselor ocupa un loc important in dezvoltarea propriilor afaceri", a mentionat Dragos Popescu.
Pentru acest an, directorul de vanzari al Concept Hotels estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu peste 25% datorita cresterii cererii de produse din domeniul HoReCa si pietei hoteliere.
El adauga ca inca este nevoie de educarea consumatorilor, deoarece piata solutiilor profesionale pentru dotarea hotelurilor, restaurantelor si centrelor de afaceri este inca in formare. "Pe fiecare segment avem doi-patru concurenti ca de exemplu pe cosmetice Hores, Star Hotels, pe minibaruri si seifuri Assa Abloy, HotelTech Solutions. Din 2002 pana in prezent au aparut noi competitori care au avut o prezenta temporara intre sase luni si doi ani", precizeaza Popescu.
Cota de piata a companiei a crescut de la 32% in 2005 pana la 38% in anul 2007, iar directorul de vanzari al Concept Hotels spune ca tinta este de a ajunge la o cota de piata de peste 45%. Concept Hotels urmareste ca pe termen scurt sa-si consolideze pozitia de lider de piata si sa-si creeze o echipa de vanzatori profesionisti pe HoReCa. Crearea unui sediu si depozit in concordanta cu dezvoltarea companiei, un showroom mult mai mare si un minihotel de prezentare pentru dotarile de trei, patru si cinci stele sunt alte trei tinte pe care Concept Hotels doreste sa le indeplineasca pe termen lung.
Un alt furnizor de articole pentru dotari hoteluri, restaurante si baruri este compania Leida, infiintata in 1993 de Daniela Ciurescu. Specificul acestui business consta in realizarea de aliante strategice cu cei mai importanti producatori pe plan mondial de vesela de portelan, sticlarie profesionala, articole de bufete suedeze, carucioare si cosmetice hoteliere.
"Nu aveam experienta in domeniu, la vremea aceea fiind absolventa de studii economice. Conjunctura m-a atras intr-o asociere de business prin care a rezultat aceasta companie", spus Daniela Ciurescu. Investitia initiala in aceasta afacere a fost de 10.000 de dolari. "Am achizitionat o masina de scris, iar restul banilor i-am folosit pentru importuri", a spus ea.
Dupa infiintarea companiei ea s-a orientat spre promovarea serviciilor, cel mai eficient mod fiind participarea la expozitii. "Expozitiile reprezinta mediul care iti ofera cel mai puternic impact asupra consumatorului, prin care cererea se intalneste cu oferta in mod direct", a precizat ea.
Serviciile pe care le ofera Leida cuprind consiliere in armonizarea elementelor de decor, procurarea de articole pe domeniul masinilor de cafea si a tuturor echipamentelor pentru baruri si cafenele din Europa, Emiratele Arabe Unite, SUA. "Ne ocupam si de distributia directa printr-un parc auto propriu. Am fost foarte concentrata ani la rand pe ce aveam de facut si probabil aceasta focusare s-a tradus in rezultate foarte bune, care au atras fabricile europene pe care le reprezentam pe piata romaneasca", a mai spus ea.
Primul client al firmei a fost un restaurant pe care compania l-a convins sa-i devina client prin prezentarea directa a ofertei. "Am perseverat in aceasta tactica de-a merge direct la client pentru prezentarea ofertei", a declarat ea.
"Targetul companiei il reprezinta acei 2% dintre manageri de hoteluri si restaurante care isi doresc de la businessul lor si altceva in afara de bani", a spus ea.
Managerul executiv explica faptul ca doreste sa implementeze elemente de arta si design decorativ, armonizare atmosfera in restaurante si hoteluri. "Avem colaboratori clienti de peste 14 ani. Daca la inceput era greu sa ii convingi sa investeasca in lucruri scumpe, astazi este mult mai usor sa ii ajuti sa gaseasca exact produsele de care au ei nevoie", a declarat ea. Afacerea a fost demarata impreuna cu un asociat si pe urma prin implicarea familiei. "Angajatii au fost gasiti prin recomandari si niciodata prin firme de angajare", a precizat ea.
Pe aceasta piata concurenta este mare si stimulativa in acelasi timp. "Concurenta ne tine conectati la tot ce este nou in domeniu. Noi ne diferentiem prin politica de orientare spre client, obiectivul nostru este satisfactia clientului", a precizat ea.
Cifra de afaceri pe care a inregistrat-o compania a fost de aproximativ 1 milion de euro in 2006. "Dupa ce am obtinut un milion de euro, a urmat o perioada cu cresteri constante de peste 50%. Factorii care au determinat cresterea au fost oamenii cu care am lucrat, produsele de calitate si sacrificiile pe care le-am facut", a explicat ea.
Ea a adaugat ca pregatirea pe care o are a ajutat-o sa controleze stocul de marfa, viteza de rotatie a marfii, raportul calitate pret si motivarea angajatilor.
"Echipa pe care o fac cu fratele meu ne va propulsa la o cifra de afaceri dubla pentru anul in curs", a declarat ea. Marja de profit obtinuta a fost de 15%. Pe termen lung vizeaza cresterea business-ului.

Concept Hotels
Obiect de activitate: furnizarea de solutii profesionale si consultanta pentru dotarea hotelurilor, restaurantelor si centrelor de afaceri
A fost necesara o analiza a pietei si a potentialului de dezvoltare a acesteia, intocmirea unui mic plan de faceri
Participarea la targurile internationale din Germania si Italia au ajutat compania sa-si gaseasca furnizorii
Suma pentru promovarea initiala s-a ridicat la 2.500 de euro
Investitia initiala s-a ridicat la 20.000 de euro
Pe parcurs s-au mai investit 500.000 euro reprezentand relocarea activitatii, crearea unui show-room cu toate produsele, marketing, logistica, cursuri de perfectionare pentru angajati
Cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut la 1,2 mil. de euro, cu 34% mai mult fata de anul trecut
Cota de piata a companie a fost 38% in 2007

Leida
Promovarea produselor si a serviciilor s-a realizat prin participarea la expozitii
Produse oferite: articole pentru dotari hoteluri, restaurante si baruri
Au fost incheiate aliante strategice cu cei mai importanti producatori pe plan mondial de vesela de portelan, sticlarie profesionala, articole de bufete suedeze, carucioare si cosmetice hoteliere
Investitia initiala in aceasta afacerea: 10.000 de dolari
Cifra de afaceri in 2006: aproximativ 1 milion de euro
Cifra de afaceri estimata pentru 2008: aproximativ 2 milioane

Sursa: Zf.ro

Clientii de business mentin nivelul veniturilor Sofitel, in pofida scaderii gradului de ocupare

Hotelul de patru stele Sofitel din nordul Capitalei si-a schimbat strategia in vederea afilierii la brandul de patru stele Pullman, orientandu-se mai ales catre traficul de business.

"Venitul pe camera a crescut cu circa 5-6%in acest an, pana la 84 de euro, pentru ca ne-am schimbat mixul de clienti. In perspectiva afilierii hotelului la brandul Pullman, ne-am concentrat pe clientii de business si am renuntat la o parte dintre clientii de leisure, care ne aduceau venituri mai mici", a spus Bruno Vinette, general manager al hotelului Sofitel, care din ianuarie va deveni Pullman Bucharest World Trade Center.

Reprezentantii hotelului au avut in vedere schimbarea brandului hotelului inca de acum doi ani, in conditiile in care hotelurile Sofitel din lume vor fi reclasificate la cinci stele.
"Am decis sa facem un proces de rebranding al hotelului in urma cu circa doi ani pentru ca toate hotelurile Sofitel din lume vor fi reclasificate la cinci stele, iar noi nu am identificat pe piata locala cerere pe acest segment. Am ales brandul Pullman pentru ca este axat pe traficul de business, iar noi avem 85% trafic de business, in timp ce in cazul brandului Sofitel proportia e de 60% business si 40% leisure", a spus Alain D'Addio, director of sales&marketing al Sofitel.
D'Addio, care ocupa aceasta functie incepand cu luna august a acestui an, este al treilea expat din cadrul hotelului, fiind adus in Romania in vederea afilierii hotelului la Pullman. D'Addio a mai lucrat in cadrul Sofitel Paris - CNIT Paris La Defense, Novotel London West Hotel&Convention Centere sau in cadrul Charing Cross Hotel.
Rebrandingul hotelului din apropierea Casei Presei Libere a presupus adaugarea unor noi facilitati, investitiile in acest sens fiind demarate cu cativa ani in urma. "Am inceput renovarea hotelului in urma cu trei ani in perspectiva schimbarii brandului, iar investitiile de pana acum se ridica la circa
1,5 milioane de euro. In perioada urmatoare vizam crearea unui sistem prin care sa asiguram accesul gratuit la internet in tot hotelul, precum si inaugurarea unui al doilea restaurant", a spus D'Addio.

Orientarea catre clientii de business a dus cifra de afaceri dupa primele noua luni ale anului la 6,8 milioane de euro, in crestere cu circa 3% fata de perioada similara a anului precedent, chiar daca gradul de ocupare s-a diminuat.
"Per total gradul de ocupare a fost in 2008 de circa 68%, fata de 74% in 2007, fiind tras in jos si de inchiderea hotelului doua saptamani in august pentru renovari. Totodata, oferta a crescut, in timp ce traficul a scazut, astfel ca am inregistrat si noi o scadere de 10% a gradului de ocupare in ultimele luni, insa aceasta nu s-a reflectat deocamdata si la nivelul veniturilor", a spus Vinette, care a precizat ca cifra de afaceri a hotelului va ajunge la circa 10 milioane de euro, nivel asemanator cu cel inregistrat cu un an in urma.
Pe piata din Capitala capacitatea a crescut cu circa 20% pe segmentul de cinci stele odata cu deschiderea Radisson SAS si cu peste 50% pe patru stele cu deschiderea Rin Grand cu 1.500 de camere si Ramada Plaza cu 300 de camere.
In conditiile in care criza financiara va determina si reducerea bugetelor companiilor, managerii Sofitel mizeaza pe orientarea dinspre cinci spre patru stele.
"Vrem sa ne mentinem cota de piata si vom cauta noi oportunitati in acest sens. Cred intr-adevar ca ajustarea bugetelor companiilor va determina o orientare a clientilor de cinci stele catre patru stele, dar in acelasi timp am putea asista la o migrare si de la patru la trei stele. De asemenea, media noptilor petrecute la hotel, care e de trei-patru nopti in cazul nostru, va scadea", a spus D'Addio. Sub brandul Pullman hotelul isi va mentine nivelul tarifelor. "In ceea ce priveste preturile, cred ca suntem avantajati, in aceasta perioada in care companiile isi reduc bugetul, de faptul ca Sofitel nu a fost privit in Romania ca un hotel scump. Tariful mediu este de 135 de euro pe noapte, fara TVA", a spus Vinette, care a precizat ca pentru anul viitor hotelul nu si-a bugetat cresteri. Chiar daca este de parere ca situatia va fi dificila pentru hotelurile din Capitala in urmatorul an, managerul Sofitel spune ca aceasta criza nu se compara nici pe departe cu ceea ce a trait acum 10 ani pe un alt continent.
"Nimeni nu poate previziona ce o sa se intample in 2009. Cred intr-adevar ca vom fi afectati, dar nu stiu in ce masura. Am asistat si la criza din 1998, in acea perioada fiind in Asia. Gradul de ocupare a scazut atunci de la 60% la 20%, astfel ca ce se intampla acum in Romania nu e nici a zecea parte din ce
s-a intamplat acolo", a spus Vinette, care nu va ingheta salariile in 2009.
"Vom continua sa crestem salariile angajatilor si anul urmator, pentru ca Bucurestiul este un oras destul de scump. Poate nu va fi aceeasi majorare pe care am fi facut-o daca nu ar fi fost criza, dar le vom creste", a adaugat el.
Sofitel si Pullman sunt branduri ale grupului hotelier francez Accor, care este prezent in Romania si prin hotelul Novotel de pe Calea Victoriei, precum si cu mai multe unitati Ibis (printr-un contract incheiat cu lantul Continental, controlat de omul de afaceri Radu Enache). In perioada urmatoare principalii actionari ai Sofitel vor investi in proximtiatea hotelului intr-o unitate Ibis.
"In afara de hotelul Ibis care va fi construit langa Pullman, Accor mai are doua proiecte interesante in Romania, unul la Timisoara si unul la Brasov, dar momentan nu putem oferi mai multe detalii. Aceste proiecte ar putea fi facute atat din fonduri proprii, pentru ca Accor dispune de cash, dar ar putea fi vorba si de afiliere printr-un contract de management sau franciza", a precizat Vinette. Hotelul Sofitel, care va fi afiliat la Pullman anul viitor, este in proprietatea companiei World Trade Center, care mai detine galerii comerciale si spatii de birouri.

Hotelurile lui Popoviciu au rulat peste 28 mil. euro

Hotelurile omului de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu, cunoscut pentru proiectul imobiliar Baneasa, au inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 28 de milioane de euro, in conditiile in care cu un an in urma Popoviciu a obtinut din hoteluri in jur de 23 de milioane de euro.

Diferenta este facuta de deschiderea in martie anul trecut a hotelului Ramada Plaza din Nordul Capitalei, care s-a alaturat unitatii de cinci stele Howard Johnson si hotelului Parc.

Practic, Popoviciu a ajuns la 850 de camere pe piata din Capitala, fiind unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri alaturi de Copos, cu 440 de camere si de fratii Negoita, cu 2.000 de camere.Ca venituri insa fratii Negoita se situeaza pe locul trei, cu incasari de circa 22 de milioane de euro, in timp ce hotelurile controlate de Copos genereaza cele mai mari venituri, 31-32 de milioane de euro.

Sursa: Zf.ro

Burger King are in plan deschiderea a 10 restaurante in Romania

Atlantic Restaurant System, firma care detine franciza Burger King pentru Romania, intentioneaza sa deschida zece restaurante fast-food anul viitor, in urma unor investitii de aproximativ cinci milioane de euro.

Investitia medie intr-un restaurant Burger King este de 500.000 euro, insa cifra ar putea creste in functie de tipul de restaurant deschis si de zona in care este amplasat, cum sunt mall-uri, locatiile stradale sau cele de tip drive-in, a declarat, miercuri, directorul general al retelei, Remus Tiuca, citat de Mediafax.

In aceste conditi, suma totala alocata pentru deschiderea celor zece unitati fast-food ar putea ajunge la aproximativ cinci milioane de euro.

Directorul general spune ca firma nu a fost inca instiintata de dezvoltatorii cu care lucreaza despre eventuale amanari de proiecte.

"Inca nu am primit niciun semnal in acest sens de la dezvoltatorii cu care colaboram. Oricum, suntem flexibili si actionam urmarind ce se intampla in piata, deci, daca vor exista proiecte care vor fi amanate, ne putem schimba strategia de dezvoltare pentru respectivele locatii", a precizat Tiuca.

Firma si-a revizuit in crestere planul de extindere in Romania, avand in vedere ca, la deschiderea primului restaurant Burger King din Romania, presedintele Atlantic Restaurant System, Marius Nasta, declara ca intentioneaza sa deschida zece restaurante pana la sfarsitul anului 2009, patru dintre unitati urmand sa fie inaugurate in acest an.

Burger King a deschis, in luna decembrie, al cincilea restaurant al retelei, in Bucuresti, in incinta centrului comercial Cora Pantelimon. Toate cele cinci fast-food-uri au fost deschise in Capitala.

Prima unitate Burger King inaugurata anul viitor va fi deschisa la Constanta, in centrul comercial Tom. Firma ar putea angaja aproximativ 350 de lucratori in 2009 in restaurantele care vor fi deschise.

Pe termen lung, Atlantic Restaurant System isi propune sa deschida 50 de restaurante Burger King in urmatorii cinci ani.

Sursa: Newschanell

Restaurant Marketing

Restaurant Marketing: 9 MODURI PRIN CARE SA GARANTEZI RESTAURANTULUI TAU O BUNA FUNCTIONARE PE TIMP DE CRIZA

1.Meniul restaurantului** Este meniul tau -- cea mai buna unealta de vanzari pe care o ai-- conceput sa genereze cel mai bun profit posibil? Sau continui sa vinzi produse generatoare de profituri mici ? Analizeaza-ti meniul chiar acum. Din experienta noastra , o analiza adecvata a meniului dezvolta posibilitatea unei dezvoltari ulterioare prin eliminarea produselor neadecvate si neprofitabile ceea ce poate genera o crestere a profitului cu 15%-30%

2.Angajatii tai ** Sunt angajatii tai amortiti? Explica-le ca tu construiestiun stabiliment ospitalier care o sa supravietuiasca timpurilor grele. Observa daca sunt de parte ta. Daca nu au chef de predici sau de luru in echipa, scapa de ei.Nu iti permiti sa ai dezertori sau dezinteresati in timpurile astea. Investeste ceva bani in atragerea si angajarea unor profesionisti in domeniu care iubesc aceasta meserie astfel incat sa poti construii o echipa de campioni care sa te ajute sa navighezi prin aceste ape tulburi

3. Diferentierea ta, Povestea ta ,Valoarea ta ** Ai o poveste interesanta despre tine si restaurantul tau pe care sa o poti spune clientilor tai? Daca da, oamenii isi vor aduce aminte si vor vorbii despre acest lucru. Daca nu , o sa uite de tine si o sa se duca la restaurantele de care isi aduc aminte. Cu totii ne aducem aminte de povestile copilariei dinaintea culcarii, nu? Da clientilor restaurantului tau"materiale" cu care sa se duca afara si sa "vanda" pentru tine facandu-i astfel "ambasadorii marketing-ului tau"

4. Conexiunile tale ** Acum este momentul sa apesi pe acceleratie si sa dezvolti cercul de prieteni prin prieteni. Consuma energia in cercul tau de prieteni incercand sa dezvolti aceasta comunitate generatoare de venituri. Aceasta forma de dezvoltare este mult mai putin costisitoare decat atacarea pietei pe canale de promovare .

5. Locul de intalnire ** Fa din restaurantul tau cartierul tau general...un loc de intalnire . Vezi ce cluburi sunt in zona ta...cluburi de pasionati de masini,cluburi business, cluburi sportive...si ofera-le facilitati de intalnire.

6. Personalitatea ta ** Fii in fata tuturor astfel incat sa fii fata restaurantului. Sa vorbesti in fata a 100 de oameni face mai mult ( financiar ) decat iti poti imagina.

7. Oaspetii tai ** Oaspetii tai sunt singurul moti pentru care exista afacerea ta! Multe restaurante au uitat acest lucru. Asa ca fa-ti oaspetii sa se simta importanti. Cere intotdeauna un feedback.Intreaba-i cu ce poti sa ii ajuti si nu in ultimul rand, intreaba-i de ce au ales sa manance la restaurantul tau in locul competitiei.

8. "Wow-ul" tau ** Tot ce faci , tot ce oaspetii vad la tine, restaurantul tau ,meniul tau,prezentarea preparatelor ,salutarile tale , toaleta restaurantului tau , zona de intrare a restaurantului, TREBUIE sa fie remarcanta. Daca este doar mediocra, atinci nu este decat "alt restaurant alestecat intre ziduri"

9.Dezvoltarea unui plan scris de vanzari ** Ideile sunt un izvor nesecat de valoare care nu valoreaza nimic daca raman stocate in mintea ta in acea parte a " Am sa fac mai tarziu" -listei mentale. Scrie ce iti doresti sa atingi cu acest restaurant si cand....si totodata ce anume iti trebuie ca sa indeplinesti acest gand. De aici construieste un plan de vanzari pentru 3-6 luni. Explica planul tuturor (staff-ului tau) si fa-i sa inteleaga si sa "muste" din acest program. Urmatorul pas este sa gasesti un subalter caruia sa ii delegi contabilitatea acestui plan astfel incat sa te poti elibera de "greutate" si sa te poti concentra pe restul de idei sau atributii. Avand un plan scris si pe cineva care se ocupa de implementarea ideii tale te va face de neoprit.

Laurentiu Mata
Proprietar Restaurat Moft

Evian Pret-a-Porter by Jean Paul Gaultier

Editia Evian 2009 a fost realizata de Jean Paul Gaultier si a fost prezentata la Saptamana Modei de la Paris in cadrul unui spectaculos show acvatic, realizat special pentru aceasta editie aniversara in cea mai surprinzatoare locatie - legendara „Piscine Pontoise”, localizata in inima Cartierului Latin din Paris.

Gaultier a creat designul celor doua sticle: Evian Pret-a-Porter si Evian Haute Couture. Evian Pret-a-Porter, va fi disponibila in Romania din luna noiembrie. Cu cristale mari, cu litere supradimensionate invaluind generos sticla transparenta, provocand o iluzie optica, sticla Evian Pret-a-Porter in editie limitata pentru 2009 celebreaza intr-un mod extravagant esenta puritatii naturale.

Pentru colectia Evian Haute Couture au fost produse doar sapte sticle, iar designul sticlei Evian JP Gaultier reaminteste ca apa pura este rara...si valoroasa. Designerul s-a jucat cu materialele si lumina pentru a transforma sticla intr-un „element” la fel de importanta ca apa din ea.

Prelucrand regulile traditionale, Jean Paul Gaultier a creat ceva atat contemporan cat si surprinzator - Pret-a-Porter si Haute Couture, care accentueaza avantajul intalnirii dintre designerul francez si sursa sa de inspiratie - apa Evian. In Romania Evian Pret-a-Porter poate fi achizitionata prin intermediul BDG sau de la The Place Concept Store.

SCURT ISTORIC

• 1789 Marchizul de Lessert a descoperit izvorul Cachat in oraselul Evian-les-Bains si a jurat ca apa de aici l-a vindecat de anumite afectiuni; astfel s-a nascut apa EVIAN
• 1826 Ducele de Savoie a obtinut oficial autorizatia de a imbutelia apa EVIAN
• 1969 EVIAN produce prima sticla de plastic
• 1988 vanzarile EVIAN ating 1 miliard de litri

Astazi apa minerala naturala EVIAN este bauta in peste 120 de tari.


SURSA

• Apa minerala EVIAN ia nastere in inima muntilor Alpii Francezi.
• Fabricile EVIAN se afla in orasul Evian-les-Bains, situat pe malul sudic al Lacului Geneva, in Regiunea Savoy a Alpilor Francezi.

NOTORIETATE

• EVIAN este parte a grupului francez Danone, recunoscut peste tot in lume pentru calitatea produselor sale.
• Danone este primul producator de ape minerale imbuteliate.
• Apa minerala naturala EVIAN este nr 1 in lume, incepand cu Franta, SUA, Canada si se bucura de o campanie internationala puternica.
• EVIAN este prezenta in peste 120 de tari.
• Din anul 2001, EVIAN se gaseste si in Romania, fiind importata de catre firma B.D.G.

Sursa: Viva
Info Evian: BDG

THR Marea Neagră scoate la vânzare şapte hoteluri, pentru mai mult de 13 mil. euro

Compania THR Marea Neagră (EFO) va scoate la vânzare încă şapte hoteluri şi câteva restaurante pe care le deţine pe Litoral, după ce în ultimii ani operatorul de turism a renunţat la mai multe active din staţiunile de la Marea Neagră. Astfel, strategia actualizată privind restructurarea şi dezvoltarea societăţii în perioada 2008 - 2012 prevede vânzarea prin licitaţie publică a mai multor active, printre care hotelurile Pajura (2,78 mil. euro fără TVA), Cocorul (3,1 mil. euro), Vulturul (2,85 mil. euro), Măgura (2,5 mil. euro), Belvedere (1,3 mil. euro), Carmen (592.700 euro) şi hotelul Meteor, din al cărui pachet de acţiuni THR vrea să vândă 50%, licitaţia urmând să pornească de la preţul de 380.000 de euro fără TVA, se arată într-un raport al firmei transmis marţi Bursei de Valori şi preluat de Mediafax.

Valoarea totală a celor şapte hoteluri depăşeşte 13 mil. euro. În afara celor şapte hoteluri, vor fi scoase la vânzare şi câteva restaurante şi terenuri din mai multe staţiuni de pe Litoral. Conducerea societăţii a aprobat şi valorile actualizate ale proiectelor investiţionale existente. Astfel, în complexul Cleopatra din Saturn firma va investi 19,6 mil. lei, termenul de finalizare a lucrărilor de modernizare fiind sfârşitul lunii mai a anului viitor. Tot atunci se va încheia şi reabilitarea complexului Bran-Brad-Bega, care va costa 23,57 mil. lei. Renovarea complexului Narcis din Saturn va costa 5,5 mil. euro şi ar trebui să se încheie în luna mai a anului 2011. Pentru acest an, Bugetul de Venituri şi Cheltuieli rectificat al THR presupune venituri totale de 60,8 de mil. lei, cheltuieli de 52,2 mil. lei şi un profit net de 7,2 mil. lei. Operatorul hotelier THR Marea Neagră a fost înfiinţat în urma fuziunii prin absorbţie dintre Eforie SA şi alte patru firme de pe litoral - Venus, Saturn, Mioriţa Estival 2002 şi Carmen Silva - acţionarul majoritar fiind SIF Transilvania, cu 77,47% din titluri.
Sursa: Curierul National

Rin Grand Hotel îşi diversifică activitatea şi închiriază spaţii de birouri

Până în momentul de faţă, Rin Grand Hotel îşi desfăşura activităţi în sfera hotelieră prin închirierea de camere, cât şi de săli de conferinţă, iar acum a intrat şi în sfera office prin închirierea de spaţii destinate acestui domeniu. Regatta, companie imobiliară, anunţă disponibilitatea spre închiriere a unui nou spaţiu de birouri clasa A, localizat în incinta Rin Grand, în zona şoselei Vitan-Bârzeşti, la câteva minute distanţă de Splaiul Unirii.

“Zona de amplasare a clădirii este ţinta dezvoltării unui areal de clădiri office în partea de sud-est a Capitalei. Un avantaj direct faţă de zona de nord îl reprezintă lipsa unei supraaglomerări urbane şi a unui trafic încărcat. Mai mult, apropierea de punctul 0 al Capitalei îi asigură accesul facil spre punctele de maxim interes pentru sfera de afaceri atât prin intermediul transportului propriu, cât şi al mijloacelor de transport în comun”, a declarat Dorina Urlet, real estate broker în Departamentul Birouri, Regatta.Pe lângă Palatul Parlamentului, Bucureştiul găzduieşte o altă clădire de dimensiuni impresionante: Rin Grand Hotel.
Cu o valoare a investiţiei totale de aproximativ 60 milioane euro, clădirea este dezvoltată de societatea Domus Stil, recunoscută pentru vasta experienţă în domeniu, fiind totodată dezvoltatorul unor cunoscute ansambluri rezidenţiale şi hoteliere.
Printre cele mai importante realizări se numără Confort Park, Confort Residence, Confort City, Hotel Confort Traian, Hotel Confort Otopeni, Rin Grand Hotel şi Water Park.
În clădire se află 42 de săli de conferinţă dotate corespunzător, cu tehnologie de ultimă oră care facilitează buna desfăşurare a activităţilor companiilor localizate în imobil.

Sursa: Curierul National

Howard Johnson estimează o stagnare a afacerilor în 2009

Hotelul Howard Johnson Grand Plaza din Bucureşti estimează pentru 2009 o cifră de afaceri similară sau uşor mai mică decât cea de anul trecut, când unitatea a raportat o scădere de circa 6%, la 14,1 mil. euro, ca urmare a efectelor crizei asupra pieţei de profil, informează Mediafax. "Încă nu s-au finalizat situaţiile financiare pe anul 2008, însă estimăm că s-a înregistrat o scădere a afacerilor cu aproximativ 6%, comparativ cu 2007, când hotelul a avut o cifră de afaceri de 15 mil. euro", a declarat ieri Graţiela Bădicu, director de vânzări şi marketing al hotelului. Din totalul cifrei de afaceri, 65% a provenit din închirierea camerelor, în timp ce organizarea de evenimente şi serviciile de restaurant au avut o contribuţie de 35%.

Aceasta a adăugat că impactul crizei mondiale se va resimţi în acest an şi pe piaţa hotelieră românească, deşi nu în aceeaşi măsură ca în alte ţări. "Chiar dacă suntem în mijlocul unei crize economice globale, care afectează direct şi segmentul hotelier, estimăm că impactul crizei pe piaţa hotelieră din România va fi mai mic decât în alte părţi deoarece suntem totuşi o economie în dezvoltare. Este evident că segmentul corporate, care asigură mare parte din veniturile hotelului nostru, va înregistra un oarecare declin în acest an, însă sperăm ca acesta să fie compensat de o creştere a segmentului de leisure, un obiectiv discutat foarte mult în ultima vreme de hotelierii din Bucureşti, dar care necesită un efort concertat din partea mai multor autorităţi şi companii", a afirmat Bădicu. Tarifele de cazare s-au redus uşor anul trecut, iar în 2009 preţurile se vor menţine la un nivel asemănător. Howard Johnson Grand Plaza (fostul hotel Dorobanţi) are 285 camere şi apartamente, la care se adaugă un centru de conferinţe, două restaurante, o patiserie, un bar, centrul de sănătate şi o parcare subterană cu 80 de locuri. Hotelul este controlat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, care mai deţine hotelurile Ramada Plaza şi Best Western Parc, tot din Bucureşti. Howard Johnson Grand Plaza face parte din lanţul internaţional Wyndham, cel mai mare francizor în domeniul ospitalităţii, cuprinzând aproape 6.500 de hoteluri sub zece branduri, pe şase continente. Celelalte mărci ale grupului sunt Days Inn, Travelodge, Ramada, Knights Inn, Super 8 Motel şi Wingate Inn.

Sursa: Curierul National

Cel mai mare hotel de 5 stele are un nou sef

Radisson SAS, hotelul de cinci stele cu cea mai mare capacitate din Capitala, deschis anul trecut pe Calea Victoriei, are un nou manager, in persoana lui Ali Yilmaz Yildirimlar, 41 de ani, care a preluat pozitia de la Torbjorn Bodin, care a tinut fraiele unitatii timp de doi ani.Bodin isi va continua traseul profesional prin deschiderea unui alt hotel Radisson SAS, a carui locatie nu a fost comunicata deocamdata. Practic, Bodin, 46 de ani. a fost prezent in Romania cu mult timp inainte de deschiderea oficiala, tocmai pentru a pune pe picioare unitatea, fiind ceea ce hotelierii numesc un "manager de deschidere". Tinta declarata a lui Bodin a fost obtinerea pozitiei de lider pe piata hoteliera din Capitala, loc ocupat in prezent de JW Marriott, care ruleaza afaceri de peste 40 mil. euro.

Inainte de a veni in Romania, Ali Yilmaz Yildirimlar, de nationalitate austriaca, a fost timp de doi ani general manager al hotelului Radisson SAS Manchester Airport. Ali Yilmaz Yildirimlar activeaza in cadrul lantului inca din 1995, timp de zece ani ocupand diferite pozitii in cadrul hotelului Radisson SAS Palais din Viena, dupa care a preluat functia de director de operatiuni la hotelul Radisson SAS din Amsterdam.

Radisson SAS, care are o capacitate de 424, a fost deschis oficial in luna septembrie a anului trecut, in urma unei investitii de 70 mil. euro. Pe piata de cinci stele din Capitala mai activeaza JW Marriott, Hilton, Howard Johnson, InterContinental sau Crowne Plaza.

Sursa: Zf.ro

Peste zece hoteluri vor aparea pe piata in 2009, majoritatea in provincie

Anul 2009 nu va egala "performantele" de anul trecut la nivelul numarului de hoteluri noi care vor aparea in Capitala, fiind anuntate pana in prezent doar trei deschideri importante. Noile unitati din Capitala vor fi hotelul de cinci stele Grand Hotel Continental de pe Calea Victoriei, Golden Tullip Palladium de patru stele si hotelul Royale dezvoltat de lituanienii de la Europa Group

In acest an se vor deschide intre 12 si 15 hoteluri pe piata locala, in urma unor investitii de circa 150 de milioane de euro, care vor fi atrase in primul rand de orasele din provincie, potrivit unei analize a ZF, care ia in calcul doar proiectele anuntate deja.

Astfel, dupa ce piata hoteliera din Capitala a primit anul trecut peste 2.000 de camere prin intrarea pe piata a Radisson SAS, deschiderea la capacitate totala a hotelului Rin Grand Hotel si inaugurarea Ramada Plaza, in 2009 se anunta doar 300 de noi camere. Cele mai importante deschideri din acest an vor fi in provincie, unde marile lanturi au anuntat ca vor afilia noi unitati.
Interesul pentru provincie a fost confirmat si de intrarea lantului de cinci stele Hilton la Sibiu, printr-un parteneriat cu hotelul Palace Dumbrava, detinut de omul de afaceri sibian Nicolae Minea. Unitatea, care a necesitat o investitie de 25 de milioane de euro, va incepe sa functioneze sub brandul Hilton din primul trimestru al acestui an. Totodata, Starwood Hotels & Resorts Worldwide, detinatorul brandului Sheraton, a semnat primul contract de afiliere la Cluj, cu compania Sigma Towers, controlata de Arpad Paszkany, proprietarul echipei de fotbal CFR Cluj. Astfel, in provincie vor aparea incepand cu acest an hoteluri de cinci stele sub branduri internationale si un numar ridicat de unitati de trei si patru stele.

Lantul Golden Tulip tinteste un numar de 11 hoteluri pe piata locala pana la sfarsitul anului viitor, urmand sa includa sub umbrela un hotel dezvoltat la Cluj de Ana Oil in urma unei investitii de 10 milioane de euro, un hotel la Moeciu aflat in proprietatea companiei Mistral si Golden Tulip Palladium care va fi dezvoltat in Capitala de Nord Group in urma unei investitii de 12 milioane de euro.

Celelalte doua unitati ar putea fi intr-unul din orasele Iasi, Satu Mare, Deva, Arad, Timisoara sau Brasov. Totodata, brandul Ramada, care si-a pus pana in prezent amprenta pe sapte unitati din Romania (patru in Bucuresti si cate una la Brasov, Sibiu si Iasi) va mai adauga in acest an cel putin doua unitati, una la Oradea si una la Cluj.

Astfel, Hotelul Ramada din Cluj va necesita o investitie de 15 milioane de euro si va fi parte a proiectului Global Plaza, dezvoltat de CBC Development, in timp ce hotelul Ramada de la Oradea este o investitie de 10-15 milioane de euro a companiei ABA Turism.

Sursa: Zf.ro

Golden Tulip mizeaza pe 11 hoteluri afiliate anul viitor

Lantul hotelier Golden Tulip, care a afiliat pana in prezent sase unitati pe piata locala - trei in Capitala si cate unul in Cluj, Sibiu si Mamaia, vizeaza deschiderea a inca cinci hoteluri in 2009.
"Cele trei unitati pe care urma sa le deschidem in acest an au fost amanate pentru primavara anului 2009 pentru ca nu au fost finalizate lucrarile. Este vorba de Golden Tulip Palladium din Capitala, Golden Tulip Ana din Cluj si Tulip Inn Moeciu", a spus Paul Marasoiu, director regional Golden Tulip pentru Europa de Est.

Golden Tulip Palladium va fi dezvoltat de Nord Group in urma unei investitii anuntate de reprezentantii companiei de 12 milioane de euro, Golden Tulip Ana Cluj va fi dezvoltat de Ana Oil si presupune o investitie de 10 milioane de euro, in timp ce hotelul de la Moeciu este in proprietatea grupului Eurolines.

In legatura cu celelalte doua hoteluri care urmeaza sa fie deschise sub franciza Golden Tulip anul viitor, Marasoiu nu a precizat cu exactitate in ce orase din tara vor fi acestea.
"Ne concentram pe extinderea retelei Golden Tulip in Iasi, Satu Mare, Deva, Arad, Timisoara si Brasov, cu precadere hoteluri care vor fi afiliate la brandul Golden Tulip de patru stele", a precizat Marasoiu, care a adaugat ca intentioneaza sa afilieze pana in 2011 si un hotel de cinci stele, care va fi in afara Capitalei.Pe segmentul de cinci stele compania opereaza brandul Royal Tulip, in timp ce Golden Tulip este clasificat la patru stele, iar Tulip Inn la trei stele.Golden Tulip este unul dintre cele mai exinse lanturi straine din Romania alaturi de Best Western si Wyndham (cu branduri precum Ramada si Howard Johnson).

In pofida crizei, acestea nu au anuntat reducerea numarului de afilieri, numarul de hoteluri Ramada urmand sa ajunga la sapte pana la sfarsitul acestui an si la 12 unitati pana in 2010, in timp ce numarul de unitati Best Western se ridica deja la 12 hoteluri.

"Toate negocierile si evolutia discutiilor se afla in grafic, pana in acest moment nefiind afectate perspectivele de extindere in Romania, Bulgaria, Ungaria, Slovenia si Muntenegru, unde avem in evaluare proiecte. Putem vorbi de o relativa incetinire a ritmului, dar in niciun caz de blocare", a mai spus Marasoiu, care a precizat ca cel mai afectat segment va fi si cel mai slab reprezentat in Romania, adica turismul de leisure.

"Segmentul afectat este cel care oricum reprezinta un procent extrem de redus din total, respectiv "incoming leisure". Componenta determinata de nevoi de calatorie pentru afaceri va ramane sursa principala de venituri in domeniul hotelier urban. Cu exceptia primului trimestru 2009, consider ca nu vom asista la o scadere vizibila a segmentului business", a adaugat Marasoiu.

Sursa: Zf.ro

Turabo va lansa un hotel de cinci stele in centrul Capitalei, cu 8 mil euro

Proprietarul lantului de cafenele Turabo, Tudor Niculescu, va inaugura la finele anului viitor un hotel de cinci stele in zona Icoanei din Capitala, investitie estimata la opt milioane euro.

Niculescu a adaugat ca afacerile companiei pe care o conduce sunt afectate de criza economica internationala si anticipeaza o scadere a vanzarilor in 2009, insa se asteapta ca aceasta diminuare sa fie contrabalansata de o eventuala scadere a preturilor pentru chirii.

Lantul Turabo este format in prezent din 38 de cafenele, urmand ca acesta sa ajunga la 40 astfel de localuri pana la finele anului.

Doi oameni de afaceri italieni investesc 5 mil. euro intr-un hotel de patru stele

Firma Gipa Vegia, controlata de doi oameni de afaceri italieni, Giacomo Sarroglia si Paolo Sarroglia, va construi un hotel de patru stele in centrul Bucurestiului, investitia fiind estimata la peste cinci milioane de euro. Hotelul, care se va numi I-Mage, va fi amplasat la intersectia strazilor Maria Rosetti si Vasile Lascar din Capitala. Unitatea va avea o suprafata de circa 2.600 de metri patrati si va fi structurata pe patru etaje. Hotelul va fi anexat unei vile din anul 1910, care se afla in proces de consolidare. In interiorul vilei va fi amenajata o sala pentru mic dejun si o crama. Hotelul va avea 23 de camere duble, opt de tip junior suite si patru apartamente. Banii vor proveni atat din surse proprii, cat si din credite, care vor fi contractate de la Banca Italo-Romena. Fratii Giacomo si Paolo Sarroglia sunt la prima investitie in Romania, planurile acestora incluzand si un proiect de 36 de vile si un bloc de locuinte de sase etaje. Cei doi oameni de afaceri mai detin in Romania o firma de consultanta.

Sursa: Zf.ro

Sofitel iese din scena. Intra Pullman

Hotelul de patru stele Sofitel din Capitala, una dintre mai cunoscute unitati de pe piata de profil, isi va schimba brandul in Pullman, din ianuarie 2009, a declarat pentru Business Standard Alain D’Addio, director de vanzari in cadrul unitatii. Acesta spune ca nu are cunostinta de alte planuri cu privire la aflierea unui alt hotel sub brandul Sofitel, ceea ce ar insemna ca, deocamdata, Sofitel isi face exitul de pe piata romaneasca.

Accor a pus brandul Sofitel pe unitatea din nordul Capitalei in 1994. Astfel, dupa InterContinental, prezent la nivel local de peste 35 de ani, Sofitel este cel mai vechi brand hotelier international in Romania.

“Toate hotelurile Sofitel din lume trec printr-un proces de reclasificare la cinci stele. Clientii nostri sunt in special oameni de afaceri straini, iar Pullman este un brand 100% adaptat cererilor acestui segment. In contextul actual al pietei, nu ar fi justificat sa trecem unitatea la cinci stele. In plus, nu consideram ca exista suficienta cerere pe piata de cinci stele”, a spus Alain D’Addio. Potrivit acestuia, hotelul va ramane sub contract de management cu Accor. Unitatea a inregistrat o cifra de afaceri de 7,8 mil. euro in primele noua luni ale anului, in usoara crestere fata de valoarea de 7,7 mil. euro, inregistrata in perioada similara din 2007. Compania a investit aproximativ 500.000 de euro in renovarea celor 203 camere, in ultimii doi ani.

Pullman este un brand clasificat la patru stele. Ca si Sofitel, face parte din portofoliul Accor si numara doar 20 de unitati afiliate in lume, in acest moment, cu un total de peste 5.100 de camere, in sase tari. “Sofitel este un brand care se bazeaza in proportie de 60-65% pe turisti de business, iar restul este leisure. In cazul Pullman, acest procentaj este la 80%”, explica D’Addio.

Accor este prezent pe piata locala si prin brandurile Novotel si Ibis. Acesta este primul rebranding la nivel de top pentru un hotel din Capitala. Anuntat in acest sens este si rebrandingul Howard Johnson Grand Plaza, miscare ce nu a fost inca demarata. Printre clientii Sofitel la nivel local se numara Renault, Carrefour, Metro, BRD, Oracle sau Sony. Competitorii Pullman, spune D’Addio, vor ramane aceiasi, in special hotelurile de cinci stele. Hotelul Sofitel este detinut de compania World Trade Center, care are printre actionari, conform ultimelor informatii disponibile, Bouygues Batiment International (Franta) - 21,51%, Debarth (Franta) - 20,23%, Fondul Proprietatea - 19,9%, sau Financiara SA - 7,91%.

Sursa: Standard.ro

Antoni Kuhnen

Antoni Kuhnen a luat contact cu industria horeca in 1963, la varsta de 17 ani, iar parcursul sau profesional l-a purtat prin mai bine de 15 tari, ocupand postul de director general in mai multe hoteluri de top. Perioada petrecuta in Romania, din 1997 pana azi, este, pentru managerul olandez al hotelului Monte Nelly din Bucuresti, una din cele mai frumoase experiente profesionale din cariera sa.

Care a fost evolutia dumneavoastra in horeca, pe scurt?
La terminarea liceului am decis sa urmez cursurile unei scoli hoteliere, la varsta de 18 ani. Parintii s-au opus initial, considerand ca ar fi trebuit sa merg la universitate, sa studiez economia sau dreptul, insa am ales scoala hoteliera, unde erau disponibile doar 60 de locuri, desi erau 400 de candidati. Am avut norocul sa ma numar printre cei acceptati. La terminarea scolii am ales sa merg in strainatate, pentru a invata mai multe limbi straine si a ma perfectiona. Astfel, am lucrat in 15 tari, printre care Marea Britanie, Franta, Germania, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si de Est. Mai amintesc faptul ca, timp de 20 de ani, am fost director general al diferitelor hoteluri din grupul Accor. Am inceput de la primul nivel, ca si chelner, apoi ca ajutor de bucatar, in ciuda faptului ca eram in posesia unei diplome de management, urmand ca, la varsta de 27 de ani sa devin manager F&B, iar la 40 am obtinut primul meu post de director general al unui hotel, lucru pe care l-am facut de atunci pana in prezent.

Cum ati ajuns in Romania?
Am fost trimis din functia de manager general al hotelului Sofitel din Moscova, pe aceeasi functie la Sofitel Bucuresti, la finele mandatului meu in Rusia. In momentul in care colaborarea mea cu lantul Accor s-a incheiat, am decis sa preiau conducerea hotelului Howard Johnson, dupa care mi-am infiintat propria companie de consultanta hoteliera, Avco Consult SRL, prin care imi ofer experienta si cunostintele catre alte persoane din domeniul hotelier. In prezent lucrez concomitent la cinci proiecte.

Care considerati ca este cea mai interesanta parte a activitatii dumneavoastra?
Calatoriile, a cunoaste alti oameni, alte civilizatii si culturi, a ma implica in relatiile interumane. Inainte de Romania am lucrat in Moscova, in perioada imediat urmatoare caderii comunismului. De asemenea, in 1997 cand am venit aici, situatia din Romania era diferita de cea din prezent. A face parte din mediul acesta reprezinta o experienta valoroasa pentru mine, pentru ca imi permite sa contribui la imbunatatirea situatiei pe piata hoteliera. Daca va aduceti aminte, in 1997 existau doar doua hoteluri importante, branduri straine: Sofitel si Intercontinental, acesta din urma fiind, in acea perioada, o franciza, nefunctionand printr-un contract de management. In prezent exista multe hoteluri straine, cu contracte de management, ceea ce a schimbat structura segmentului de conducere a sistemului hotelier in Romania, astfel ca putem intalni si manageri romani care fac o treaba foarte buna.

Care a fost, pana in prezent, cea mai neplacuta latura a industriei hoteliere romanesti?
Trainingul personalului. La vremea sosirii mele in Romania, Sofitel a decis crearea propriului program de training, lucru pe care l-au implementat si alte hoteluri mari, care au intrat pe piata ulterior. Fiecare are propriul institut intern de training, pentru ca doresc sa isi formeze oamenii conform strategiei dupa care se ghideaza. Din acelasi motiv, am preferat angajarea tinerilor, neformati inca, deoarece sunt mai usor de pregatit si isi insusesc mai repede valorile interne ale corporatiei. Pentru mine a fost mereu o placere sa lucrez cu tinerii romani din industrie, sa ii pregatesc, iar multi dintre ei sunt acum in afara tarii, bucurandu-se de succese profesionale.

In care tara v-a placut sa lucrati cel mai mult?
Romania este una dintre preferatele mele, pentru ca, asa cum am spus, imi place sa lucrez in medii dificile, insa probabil pe locul intai as plasa Kenya, unde am avut o experienta foarte placuta si, in acelasi timp, cu multe provocari din punct de vedere profesional.

Cum considerati ca trebuie sa fie un lider?
Ceea ce spun acum nu se refera doar la industria hoteliera, ci este valabil pentru orice domeniu. In primul rand a fi lider este ceva cu care te nasti, nu ceva ce inveti. Ai nevoie de viziune si nu poti conduce o echipa daca nu esti dedicat meseriei pe care o practici, nu ai pasiunea pentru asta. In acest sens, am infiintat si in Romania clubul Skal, care este o organizatie mondiala dedicata industriei turistice, ai carui membri sunt, in principal, manageri si persoane cu influenta pe acest segment. In viitorul apropiat vom extinde clubul la nivelul intregii tari. Cum v-ati caracteriza in trei cuvinte? Mereu am considerat ca sunt hotarat, motivat si vizionar.

Sursa: HRB Expert

Un articol de DAN OREHOV

Restaurante eco

În ţările din vestul Europei şi peste Ocean, în Statele Unite, restaurantele cu alimente bio în meniu fac parte deja din peisajul coti­dian. În România nu avem încă nici un astfel de local.

Restaurante “de fiţe” sau fast-food-uri care oferă clienţilor fructe şi legume proaspete şi alte alimente biologice, în loc de hamburger cu cartofi prăjiţi, puteţi găsi prin mai toate marile capitale europene. Dar şi în oraşele mai importante din Vest sau chiar în mici localităţi de provincie. Şi în Statele Unite, situaţia este aceeaşi: tot mai multe restaurante au şi alimente bio sau chiar meniuri exclusiv organice. De altfel, spre sfârşitul lunii ianuarie, la New York s-a deschis primul restaurant 100% “verde”, Gusto Grilled Organics. Acest restaurant nu numai că serveşte numai mâncare organică inspirată din bucătăria latină, dar este şi eco-friendly. Majoritatea materialelor folosite sunt biodegra­dabile în 90 de zile, mobila a fost realizată din lemn reciclat, foloseşte becuri ecologice şi chiar energie eoliană. Gusto este certificat “verde” de Asociaţia Restaurantelor Verzi din Boston şi a trebuit să îndepli­nească 22 de paşi verzi pentru a obţine recunoaşterea.

LA NOI. În România, din păcate, nu există încă nici un restaurant ecologic. Au fost exprimate câ­teva intenţii în acest sens, însă deo­cam­dată nu s-a materializat încă nici una. Dar cum îţi poţi face un restaurant eco? Potrivit Ameliei Răchită, reprezentantul organismului de inspecţie şi certificare eco Ceres Certification, nu există reglementări specifice pentru certificarea restaurantelor care servesc produse bio. Însă, dacă se doreşte recunoaş­te­­rea eco, “restaurantele pot fi incluse, eventual, în categoria «procesatorilor», pentru că se ocupă de prepa­ra­rea alimentelor, şi pot obţine certificare”, a declarat Amelia Ră­chită. Pentru a fi eco, un restaurant trebuie să deţină copiile tuturor certificatelor ecologice ale produselor pe care urmează să le comercializeze ca atare sau să le folosească la prepa­rarea altor alimente. Toate ingredientele folosite la gătit trebuie să fie ecologice sau, acolo unde nu se poate, să fie înlo­cuite doar cu produselor admise conform standardelor de producţie ecologică. Alimentele organice nu trebuie să intre în contact cu cele conven­ţionale.

Sursa: Jurnalul National

Cum recunosti un restaurant bun?

Pot spune lucruri concrete despre calitatea unui restaurant din secunda unu, din momentul in care am intrat pe usa....dar ma rog asta poate fi de multe ori o chestiune de fler sau subiectiva. Exista anumite lucruri care iti vor povesti despre locul in care te afli mai mult decat orice blog din lume. Sa o luam metodic ca la scoala:

- Nu intra intr-un restaurant gol niciodata, chiar daca arata senzational. Intra in cea mai rapciugoasa carciuma din lume daca e inghesuiala, asta inseamna ca se mananca bine si ca ingredientele sunt proaspete, nu au timp sa se altereze.

- Uita-te la fata chelnerului cand vine la masa. Nu e neaparat necesar sa fie prietenos, trebuie sa para preocupat si sa fie genul pe care nu l-ai ocoli pe strada. Chelnerii prea prietenosi (genul acela care incearca sa te "combine" sa-ti iei si starter, chiar daca tu nu vrei) nu sunt semn bun. Semn bun sunt chelnerii ocupati si relaxati in acelasi timp, semn bun este patronul atunci cand vine la masa si iti recomanda lucruri sau chiar te serveste, semn bun este un chelner care nu iti recomanda cel mai scump produs din meniu.- Painea. Painea soseste intotdeauna prima. Uita-te la ea si vei afla radiografia intregii carciumi. Ea iti va povesti despre cat de preocupat este propietarul de afacerea/clientii sai.

-Daca e franzela de la colt, taiata cum a dat Dumnezeu si aruncata intr-un cos, atunci exact asta este modul in care va arata cina sau pranzul tau : legume ieftine, peste congelat, carne de vita la mana a doua, etc. Painea este declaratia de dragoste a "localului" pentru tine, oaspetele lui. Bucura-te de fiecare data cand pe masa ti se pune paine facuta in casa, bagheta frantuzeasca cu coaja tare, chifle din faina integrala, cosuri cu multe tipuri de paine din care ai ce sa alegi! In acest caz aseaza-te relaxat la masa caci ce va urma e pe masura. Din aceeasi gama este si oliviera : ulei de floarea soarelui prelins peste tot sau ulei de masline pus cu grija intr-un recipient inventiv.

- Meniul. Daca are 7 pagini si este o intreaga croaziera prin bucatariile lumii, ridicate si pleaca. Meniu scurt - carciuma de cunoscatori. Meniu pe un anumit specific dezvoltat frumos si variat - vei papa bine!

- Toaleta- Nu trebuie sa fie un altar al eliberarii, dar specialistii spun ca este oglinda bucatariei. Daca este curata ( desi nu sosfisticata) asa este si bucataria. Nu vreti sa mancati intr-un restaurant in a carei toaleta ai o retinere in a pune mana pe robinetii de la chiuveta.

- Salata. Cere o salata la inceput... simpla de legume. Daca salata te va impresiona, inseamna ca restul mesei te va da pe spate. CEL MAI GREU LUCRU E SA FACI O SALATA!!!! Nu glumesc, trebuie sa stii sa imbini legumele cu ierburile si cu dresingul perfect! In plus orice bucatar care se respecta si isi respecta audienta isi alege singur legumele din piata, are furnizorii lui, se trezeste de dimineata pentru a fi sigur ca prinde ce e mai bun. Patru rosii de METRO taiate si varsate intr-o farfurie inseamna un singur lucru: nu esti in locul potrivit pentru a te bucura de o masa cumsecade.

- Timpul petrecut de cand ai comandat pana la venirea antreului. Vine instant, nu e tocmai bine ; asta inseamna ca este gata preparat ( ceea ce se va vedea si pe legumele putin triste). Timpul perfect este intre 5 si 10 minute, ai timp sa te acomodezi, sa vina bauturile, si mai inseamna un lucru esential : marimea bucatariei este direct proportionala cu cea a salii de mese. Adica: mancarea ta va avea atentia deplina a unui bucatar, eventual a unui sosier, a unui Chef care supervizeaza, etc. Daca astepti, de ti se face foame a doua oara, dupa un antreu nu inseamna nici pe departe ca cineva sta sa il elaboreze, inseamna mai degraba ca in bucatarie se afla o tanti singura si disperata care incearca din toate puterile sa incropeasca ceva mancare...Asadar nu trebuie sa mergi de doua ori intr-un restaurant pentru a te convinge de calitatea lui, in fond poti intra o singura data si cere un antreu - nu o sa coste foarte mult, va fi exact pretul pe care il vei plati pentru a taia sau adauga o locatie pe lista preferintelor tale.

Sursa: restauratblogromania

Scris de Leonte